Semnele banale care îţi arată un somon stricat. Cum să identifici peştele sălbatic faţă de cel de crescătorie

Primul semn pe care trebuie să-l observi atunci când cumperi somon este culoarea. Somonul proaspăt are o nuanță de roz sau roșu uniformă, fără pete maronii sau gri. Dacă observi astfel de schimbări de culoare, înseamnă somonul nu mai este proaspăt. De asemenea, și mirosul te avertizează dacă ai în față un somon stricat, scrie Fanatik. În plus, De asemenea, un somon proaspăt are o carne fermă și umedă, în timp ce un somon stricat va fi moale şi uscat. În plus, ține cont de sezonul în care te afli: somonul sălbatic proaspăt este disponibil doar din mai până în septembrie, iar în afara acestei perioade, este mai bine să alegi somon congelat sau la conservă.

Citeşte şi: Chef Sorin Bontea te învață ce să faci dacă varza murată este prea acră sau sărată. Trucul genial folosit de juratul de la MasterChef

Trebuie menţionat că somonul crescut în ferme are culoarea albă, în mod natural. Pentru a-l eticheta drept sălbatic în magazine, fermierii pun compuși pigmentanți în mâncarea peștilor, ca să capete acea nuanță roz! Somonul sălbatic are o carne mai slabă și o textură musculară, în timp ce somonul din ferme este mai gras și mai cărnos, dar cu un gust mai puțin intens. Cea mai evidentă diferență este coada: somonul sălbatic are o coadă frumoasă, în formă de evantai, în timp ce somonul crescut în ferme are o coadă mai mică și adesea deteriorată.

Citeşte şi: Trucul pentru cele mai gustoase chiftele turcești. Ce fac bucătarii cu pâinea înainte de a o pune în compoziție, așa ies moi și suculente

Alte articole

Peștele de la Marea Neagră, de patru ori mai ieftin decât somonul. Are zeci de beneficii nutriționale, însă puțini îl consumă

Medicul Vlad Ciurea dezvăluie care este cel mai bun pește pentru sănătate. Care este motivul pentru care mulți români îl evită

De asemenea, etichetele produselor pot oferi informații importante. Dacă găsești cuvântul „organic2 pe etichetă, este posibil ca acesta să fie un somon crescut în ferme, deoarece majoritatea somonului „organic” provine din acvacultură. De fapt, un studiu recent din 2024 arată că 18% din somonul din magazine și restaurante este etiquetat greșit. Un alt studiu a descoperit că 43% din somonul „sălbatic” era de fapt crescut în ferme.

„Astăzi, orice produs din specia Salmo salar, cunoscută ca „somonul de Atlantic”, pe care îl găsești în supermarketuri – indiferent dacă este etichetat drept canadian, irlandez, scoțian, chilian sau norvegian – provine din acvacultură. Mai simplu spus, dacă o etichetă menționează „capturat sălbatic Atlantic”, există riscuri mari să fie o fraudă”, a declarat Paul Greenberg, autorul cărţii „Patru pești: viitorul ultimului aliment sălbatic”.