BNR, anunţ despre EURO şi DOLARUL american. De unde vin adevăratele ”îngrijorări și riscuri” pentru români

Şedinţa BNR a dezvăluit şi alte vulnerabilităţi ale finanţelor din România în aceste vremuri tulburi din punct de vedere economic:

– Rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat.

– Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus la 0,7 la sută în trimestrul IV 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior. Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas totuși alertă în acest interval, temperându-se doar ușor în raport cu trimestrul III, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracție în raport cu perioada similară a anului precedent.

Şedinţă la BNR. Anunţuri importante pentru toţi românii cu credite UPDATE

Alte articole

Cristian Popa, BNR, vine cu avertisment dur după interminabilele negocieri: „Timpul nu mai are răbdare cu noi”

Mugur Isărescu a câștigat mult mai puțini bani în 2024. Ce se întâmplă cu averea guvernatorului BNR

– Dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ.

– Cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, anunţă BNR

– în luna ianuarie 2025, vânzările cu amă­nuntul și-au diminuat semnificativ ritmul de creștere anuală, iar serviciile prestate populației au scăzut ușor față de perioada similară a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt, urcând mult în teritoriul pozitiv, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești.

Semnele crizei vin de la BNR. Veste bună pentru cei care şi-au adăpostit economiile în AUR. Ce se întâmplă cu banii ţinuţi în valută

– Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie și martie 2025. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit traiectoria descendentă până spre finele lunii februarie, corectându-și integral creșterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar ulterior s-au menținut aproape neschimbate, în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval.

Se schimbă banii în România! BNR pune în circulație o nouă monedă din argint. Cum poate fi cumpărată și ce valoare va avea

– Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I 2025, ajungând la 9,4 la sută în februarie, de la 8,8 la sută în decembrie 2024, în condițiile în care creditul acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea, în timp ce ritmul împrumuturilor populației și-a frânat puternic ascensiunea, în principal pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut marginal, la 69,9 la sută în februarie 2025, de la 70,0 la sută în decembrie 2024.

– Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025 (…) urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluțiilor prețurilor energiei și alimentelor din perioada similară a anului precedent.

– Incertitudini și riscuri crescute decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Avertismentul guvernatorului BNR: „Să ne pregătim să luăm deciziile corecte atât la nivel individual, cât și la nivel de stat”. Ce urmează după războiul comercial al lui Trump”

– Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri.

– Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional.

– Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

– Membrii Consiliului de administrație ai BNR și-au exprimat îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional.