Fisticul, deși este considerat o cultură exotică, poate fi cultivat cu succes și în România, atâta timp cât sunt respectate condițiile specifice de sol, climă și îngrijire. În ultimii ani, fisticul a stârnit tot mai mult interes în rândul agricultorilor români, mai ales având în vedere verile mai lungi și secetoase.
Planta de fistic, „Pistacia vera” provine din regiunile aride ale Asiei, însă în România poate fi cultivată în zonele cu veri calde și ierni blânde. Regiunile cele mai favorabile sunt în sudul țării, mai exact în Oltenia, Mutenia, sudul Moldovei și Dobrogea, unde clima se apropie cel mai mult de cerințele sale.
Fisticul are nevoie de cel puțin 3.000 de ore de soare pe an și nu tolerează înghețurile severe.
Pentru a asigura o cultură reușită, solul ales trebuie să fie bine drenat, nisipos sau pietros, cu un pH neutru sau ușor alcalin. Excesul de umiditate este dăunător, astfel că zonele predispuse la băltiri trebuie evitate. Solul trebuie pregătit înainte de plantare presupune aratul adânc și fertilizarea organică.
Fisticul se plantează toamna târziu sau primăvara devreme. Distanța optimă între rânduri este de 6-7 metri, ceea ce permite dezvoltarea corespunzătoare a coroanei. Fisticul fiind o specie dioică, trebuie plantați atât arbori femelă (care produc fructele), cât și arbori masculi (care asigură polenizarea).
Proporția recomandată este de un arbore masculin la fiecare 8–10 arbori feminini.
Deși necesită răbdare, cultura de fistic reprezintă o oportunitate valoroasă pentru agricultorii care doresc să investească într-un domeniu ce are potențial de dezvoltare. Fructele de fistic sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine, fibre, antioxidanți, vitamine (B6, E) și minerale esențiale precum potasiu, magneziu și fosfor.