Cei care au case de dinainte de 1990 trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar. Directorul IRSOP Market Research & Consulting, Dr. Petre Datculescu, a explicat recent care sunt principalele costuri și dificultăți care îi așteaptă pe proprietari. În unele cazuri, oamenii vor fi nevoiți să contracteze credite bancare pentru a putea susține lucrările necesare.
România deține unul dintre cele mai ridicate procente de proprietari din Europa, aproximativ 95% dintre case și apartamente sunt în posesia cetățenilor, nu a statului. Cu toate acestea, realitatea economică este fragilă, iar nivelul general de sărăcie afectează capacitatea de a întreține corespunzător aceste imobile.
„La nivel agregat, întreţinerea acestor locuinţe este problema principală a locuirii în România. Cercetările realizate de IRSOP pe eşantioane mari de gospodării arată că în mod constant între 60% şi 70% din populaţia adultă reclamă diverse forme de deteriorare sau insuficienţă locativă. În unele grupuri sociale procentul ajunge până la 85%”, a declarat Petre Datculescu, potrivit bugetul.ro.
.
Problemele cele mai frecvente sunt legate de izolarea termică, consolidarea structurilor sau repararea acoperișurilor și instalațiilor. Multe dintre aceste intervenții presupun costuri care pornesc de la câteva mii de lei și pot ajunge ușor la mii de euro. Pentru a le acoperi, unii români economisesc ani la rând, alții apelează doar la materiale de bază, iar o parte aleg să contracteze credite bancare.
„Mulţi oameni vor o locuinţă pur şi simplu, pentru că nu au. Alţii vor un confort mai mare. Dar problema principală este rata înaltă a reparaţiilor necesare în scop remedial. Adică pentru eliminarea unor deficienţe sau pentru împiedicarea deteriorării.
Reparaţiile vizează o paletă largă de neajunsuri, de la deprecierea acoperişului şi probleme la uşi, ferestre sau instalaţii, până la izolări şi consolidări. IRSOP a calculat că circa 40% din gospodării, cam 3 milioane, au nevoie de reparaţii curente sau capitale la casele în care locuiesc”, a mai explicat Petru Datculescu.
În lipsa unor politici publice de susținere a renovărilor sau a unor programe de sprijin financiar extins, întreținerea locuințelor vechi riscă să devină una dintre cele mai mari poveri pentru milioane de familii din România.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă că se alocă peste 487 de milioane de lei pentru consolidarea seismică a unor blocuri de locuinţe, şcoli, săli de sport şi alte clădiri publice. Din această sumă, circa 55 de milioane de lei vor fi folosiţi la consolidarea şi reabilitarea termică a Sălii de atletism ”Ioan Soter” din cadrul Complexului Sportiv Naţional ”Lia Manoliu” Bucureşti.
Ministerul Dezvoltării alocă 487.536.258,91 de lei pentru consolidarea seismică şi modernizarea a 20 de obiective de investiţii, prin Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, a anunţat ministrul Cseke Attila.
Astfel, 55,68 milioane de lei vor fi alocaţi pentru consolidarea, reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a clădirii Sălii de atletism ”Ioan Soter” din cadrul Complexului Sportiv Naţional ”Lia Manoliu” Bucureşti, iar 112,84 milioane de lei vor fi distribuiţi municipiului Buzău pentru consolidarea şi reabilitarea energetică a patru blocuri de locuinţe din zona centrală a oraşului.
De asemenea, Teatrul Municipal din Baia Mare va primi 75,78 milioane de lei pentru reabilitare şi modernizare, iar municipiul Tulcea va primi peste 34 de milioane de lei pentru consolidarea, modernizarea şi reabilitarea Şcolii Profesionale ”Danubius” şi a Colegiului Economic ”Delta Dunării”.
Peste 2,2 milioane de lei vor fi alocaţi pentru consolidarea şi eficientizarea energetică a Liceului Tehnologic ”Nicolae Titulescu” din Medgidia (jud. Constanţa), iar oraşul Babadag (jud. Tulcea) va primi peste 42 de milioane de lei în vederea modernizării Grădiniţei cu program prelungit, a Şcolii Gimnaziale ”Constantin Brâncoveanu” şi a unui bloc de locuinţe.
Consiliul Judeţean Argeş va beneficia de aproape 37 de milioane de lei pentru consolidarea şi reabilitarea Corpului C3 al Centrului de Diagnostic şi Tratament Piteşti, iar municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) va primi 47,49 milioane de lei pentru consolidarea şi eficientizarea energetică a corpurilor de clădire C şi D la Liceul Teoretic ”Mikes Kelemen”.
De asemenea, comuna Miroslava (jud. Iaşi) are alocată suma de 20 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea a două corpuri de clădire ale Centrului rezidenţial pentru persoane cu dizabilităţi şi vârstnici, Şcoala Gimnazială din comuna Ulmeni (jud. Călăraşi) va beneficia de 7,7 milioane de lei pentru renovare integrată, Liceul Tehnologic din comuna Bustuchin (jud. Gorj) va fi consolidat şi reabilitat cu suma de 11 milioane de lei, iar Liceul Teoretic “Ion Gh. Roşca” din comuna Osica de Sus (jud. Olt) va primi aproape 20 milioane de lei pentru renovare integrată.
Există şi veşti bune. Deoarece reglementările actuale nu sunt clare, iar acest lucru poate afecta procesul de emitere a titlurilor de proprietate pentru anumite terenuri, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect de lege înregistrat recent la Parlament, modificarea legislației privind fondul funciar, astfel încât trecerea în proprietate a unor curți, grădini sau terenuri aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești construite înainte de 1 ianuarie 1990 să se facă mai ușor decât în prezent.
Legea 18/1991 a fondului funciar se va modifica, dacă proiectul de lege pus recent în dezbaterea senatorilor va ajunge să se aplice, astfel încât procedura trecerii în proprietate a terenurilor aferente caselor de locuit construite înainte de 1990 să devină mai facilă, iar această solicitare să se soluționeze mai ușor decât în prezent.
Concret, viitoarea lege stabilește că “în cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, precum și curții și grădinii din jurul acestora, proprietarii caselor de locuit, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate pot solicita la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în raza cărora se află situat terenul atribuirea în proprietate a terenurilor deținute, atribuire care se face prin emiterea ordinului prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor”, cu întrunirea cumulativă a mai multor condiții.
Acum, legea spune că solicitarea emiterii titlului de proprietate se adresează comisiei județene. Apoi, condițiile ce trebuie îndeplinite în același timp pentru a putea face o astfel de solicitare sunt:
“Legea 18/1991 reglementează modalitățile de restituire a terenurilor, având scopul de a repara injustițiile istorice prin restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de persoanele fizice și juridice îndreptățite. Alineatul (23) al articolului 27 reglementează procedura de solicitare a atribuirii în proprietate a acestor terenuri, însă formularea sa actuală este incompletă și nu reflectă în mod adecvat procesul administrativ necesar. Lipsa unei reglementări clare cu privire la modalitățile prin care cetățenii pot solicita atribuirea terenurilor, precum și autoritățile împuternicite să faciliteze acest proces, poate conduce la ambiguități și confuzii în rândul solicitanților. Aceasta poate afecta identificarea corectă a responsabilităților primăriilor și ale prefectului în gestionarea cererilor de restituire.
În forma prevăzută în prezent, emiterea titlului de proprietate îngreunează foarte mult procedura de soluționare a acestor cereri, cele mai multe cereri depuse vizând terenuri curți-construcții aflate în intravilan, folosite în general de mai multe persoane, care fiecare au depus cereri la rândul lor, urmărind să dobândească o cotă-parte din respectivul teren în proprietate, deoarece procedura emiterii titlului de proprietate este aproape imposibilă, fiind necesar să se recurgă la artificii tehnice pentru a putea pune în aplicare dispozițiile legale”, subliniază inițiatorii propunerii.
Practic, completarea prevederilor legale, așa cum se propune prin proiectul legislativ, va simplifica procedura atribuirii în proprietate a terenurilor amintite mai sus, având în vedere că sunt deja depuse multe cereri în acest sens, ceea ce este atât în beneficiul comisiilor locale sau județene de fond funciar, cât și a persoanelor care depun astfel de cereri.