După o întâlnire cu sindicatele și patronatele, în urma căreia nu a fost modificată vreo prevedere din pachetul fiscal, miniștrii reuniți vineri în ședința de Guvern au discutat forma proiectului de lege care va fi oferită Parlamentului.
„Avem pe ordinea de zi un proiect de lege foarte important, cel care reglementează pachetul de măsuri fiscal-bugetare în așa fel încât în această după-amiază, să declanșăm procedura de adoptare a acestui proiect prin asumarea răspunderii”, a explicat Bolojan la începutul ședinței Executivului.
În weekend, senatorii și deputații au posibilitatea de a depune amendamente la proiectul de lege, urmând ca, luni dimineață, Guvernul să se reunească pentru a decide asupra versiunii finale a pachetului. În aceeași zi, premierul va merge în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe actul normativ.
Înaintea deciziei, Guvernul s-a întâlnit cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor. Însă, în ciuda acestor consultări, proiectul nu a suferit modificări. Miniștrii au analizat forma finală a actului normativ într-o ședință specială, în care s-a convenit declanșarea procedurii de angajare a răspunderii.
Calendarul este strâns, deoarece marți, 8 iulie, la Bruxelles va avea loc reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană (EcoFin), unde ministrul Alexandru Nazare trebuie să prezinte pachetul de reforme fiscale.
Mecanismul alegerii angajării răspunderii este prevăzut de Constituție și permite Guvernului să adopte o lege rapid, fără dezbatere parlamentară. După prezentarea în Parlament, opoziția are la dispoziție 3 zile pentru a depune o moțiune de cenzură.
Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul este demis, iar proiectul considerat respins. În lipsa unei astfel de moțiuni sau dacă aceasta eșuează, proiectul de lege intră automat în vigoare.
Opoziția, formată în prezent din AUR, POT și S.O.S. România, a depus deja o moțiune de cenzură în sesiunea anterioară, încheiată pe 1 iulie. Totuși, Constituția permite depunerea unei noi moțiuni atunci când Guvernul își angajează răspunderea, făcând din această procedură o excepție importantă.
Pachetul legislativ propune, printre altele:
Creșterea cotei standard a TVA de la 19% la 21%
Introducerea unei cote reduse de 11% pentru alimente, medicamente și sectorul HoReCa
Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
Creșterea accizelor la tutun, alcool și carburanți cu 10%
Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul 2026
Obligativitatea plății contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei
Impozit special pentru profiturile băncilor și câștigurile din jocuri de noroc
Executivul susține că aceste măsuri sunt indispensabile pentru asigurarea sustenabilității financiare a serviciilor publice. Estimările guvernamentale arată că veniturile bugetare ar putea crește cu 9,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor fi reduse cu 1,2 miliarde de lei în 2025.
Deși Guvernul merge înainte cu proiectul, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ. Deși consultativ, acest aviz ridică o serie de semnale de alarmă.
Membrii CES consideră că proiectul fiscal nu respectă principiile echității și progresivității și că apasă fiscal populația cu venituri mici și medii. Totodată, critică lipsa unor măsuri tranzitorii care să protejeze categoriile vulnerabile.
În ceea ce privește majorarea TVA, CES avertizează că aceasta va avea un efect imediat asupra prețurilor bunurilor de consum curente și va reduce accesul populației la produse cheie. De asemenea, lipsa unor perioade de tranziție, mecanisme de informare și compensații este văzută ca o problemă majoră.
CES mai solicită ca și cota redusă de TVA pentru HoReCa să includă explicit și cafenelele, precum și preparatele pe bază de cafea, pentru a evita ambiguitățile administrative și aplicarea discriminatorie a legislației.
Consiliul Economic și Social concluzionează că proiectul de lege este insuficient fundamentat din punct de vedere al impactului social și că nu oferă protecție reală celor vulnerabili. Potrivit CES, lipsa unor corecții poate conduce la o deteriorare semnificativă a nivelului de trai, pierderea încrederii în instituțiile statului și chiar la creșterea radicalismului social, cu efecte directe asupra stabilității democrației românești.