Consilierul premierului Bolojan, Ionuţ Dumitru: Deficitul de cont curent este covârşitor

Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, explică motivele actualei situaţii fiscal-bugetare şi diferenţa faţă de criza financiară din 2008, precizând că România se confruntă cu o problemă „ca la carte” de deficite gemene, dar că, spre deosebire de criza financiară din 2008, când exista un „dezechilibru similar”, deficitul de cont curent şi un deficit bugetar mare, acum este „o problemă motivată într-o proporie covârşitoare de sectorul public”. Dumitru susţine că de această dată, „din fericire”, sectorul privat pare „mai echilibrat” şi „mai rezilient”.

Nicușor Dan, prima reacție după măsurile fiscale dure anunțate de Guvernul Bolojan: Transmit românilor că economia România are potențial de dezvoltare imediat ce vom trece de această perioadă de redresare. A fost o presiune a timpului pentru piețele financiare

„România se confruntă cu o problemă ca la carte de deficite gemene şi avem o poziţionare care nu ne avantajează deloc. Deci ieşim în relief cumva, Dacă ne uităm la dezechilibrele pe care le avem vom constata că spre deosebire de criza fianciară, când aveam un dezechilibru similar, deficitul de cont curent şi un deficit bugetar mare, de data aceasta avem o problemă explicată într-o proporie covârşitoare de sectorul public. Adică dacă ne uităm la deficitul de cont curent, el este covârşitor explicat de deficitul bugetar. Din fericire, faţă de criza financiară diferă faptul că sectorul privat pare că este mai echilibrat, adică nu mai avem deficitele foarte mari pe care acest sector le acumulase in perioada pre-criza financiară şi avem un sector privat care pare mai rezilient acum”, afirmă Ionuţ Dumitru într-o prezentare dată publicităţii de premierul Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Economistul adaugă că, în mod evident, odată cu ajustarea sectorului public, vor fi „implicaţii şi în sectorul privat”, care nu pot fi neglijate. El a amintit că România re cel mai mare deficit bugetar din Europa – 9,3%,  „al doilea cel mai mare deficit bugetar din istoria noastră a ultimelor trei decenii”.

Alte articole

Cum făcea Cristina Trăilă presiuni pentru înlăturarea din funcție a unui șef DSVSA. Certuri între filialele PNL și ce legături au Abdrudean și Bolojan – RECHIZITORIU

Crin Antonescu susţine că Ilie Bolojan a sacrificat fosta coaliţie pentru viitoarele alegeri prezidențiale: „Asta a prevalat, nu interesele şi obligaţiile celor care erau la guvernare, de zi cu zi pentru România”

„comparativ cu criza financiară, mai trebuie adăugat că acolo era o criză globală. Astăzi, În România avem o criză a noastră, particulară”, a punctat Dumitru.

Potrivit economistului, măsurile evidenţiate de literatura de specialitate pentru consolidare fiscală pot fi ierarhizate în funcţie de cât de „growth friendly” sunt sau nu, însă este important de menţionat că toate sunt „recesioniste”, indiferent că este vorba de creşteri de taxe, tăieri de cheltuieli sau creşteri de venituri.

„Impactul asupra creşterii economice, atât pe partea de creşteri de venituri, cât şi pe partea de tăieri de cheltuieli, este negativ, de sus până în jos”, a explicat Dumitru.

Ministrul Economiei critică modul în care sunt puși în funcție managerii din fruntea companiilor de stat: ”E o prefăcătorie a acestei selecții, n-are nicio legătură cu normalitatea”

Economistul afirmă că nu se poate discuta acum despre stimularea creşterii economice şi de cât de mare să fie aceasta, în condiţiile în care este de făcut „o ajustare uriaşă a deficitului bugetar”.

„Problema se pune între a avea o ajustare economică, pentru ca în final să avem o suferinţă economică mai mică, sau una mai mare. Şi trebuie să alegem cu discernământ aceste soluţii pe care le avem la îndemână, pentru a minimiza impactul negativ. Dar impactul negativ este un dat cu care trebuie să lucrăm”, a precizat Ionuţ Dumitru.

Economistul a explicat că atunci când se iau măsuri „apare mereu în discuţie creşterea de TVA” pentru că este cunoscut că taxele pe consum au impactul cel mai mic negativ pe termen scurt şi pe termen lung.

„Sunt alte taxe care au un impact negativ mai puternic şi pe termen scurt şi pe termen lung. Iar pe partea de cheltuieli, de asemenea, se pot ierarhiza cheltuielile care sunt mai nocive”, a mai spus Dumitru.