BNR face anunţul cu privire la dobânzile românilor. Decizie de ultimă oră, ce spune consilierul guvernatorului Mugur Isărescu

Consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu atrage atenția, într-o analiză publicată pe blogul „Opinii BNR”, că soluția reală pentru stabilitate economică o reprezintă controlul cheltuielilor bugetare și nu reducerea dobânzilor.

„Cheia macroeconomică este reducerea deficitului bugetar, nu a ratei dobânzii! Este foarte important că actuala majoritate parlamentară a trecut la aplicarea unui program vast de corectare a deficitului public și de încadrare a sa în plafonul de 3%, stabilit prin Acordul de la Maastricht, într-un orizont de 7 ani”, a transmis Eugen Rădulescu, citat de Mediaflux.

Oficialul BNR consideră că revenirea la echilibru economic presupune eliminarea unor privilegii acordate anumitor sectoare, care au distorsionat alocarea resurselor și au încetinit dezvoltarea economiei. Specialistul este de părere că „reducerea deficitului bugetar va fi un proces plin de asperități și, mai mult ca sigur, va exista o opoziție crâncenă a celor care își vor vedea ciuntite privilegiile”.

„După părerea mea, avem o ocazie – unică, poate – de a reașeza structurile economice pe fundamente sănătoase, durabile. Privilegiile de care s-au bucurat vreme îndelungată anumite sectoare economice sau grupuri de interese au reprezentat de fapt distorsiuni în alocarea resurselor, cu efect de încetinire pe termen lung a progresului economiei românești.

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Așa se explică de altfel creșterea economică anemică din anul cu cel mai ridicat deficit bugetar, mai ridicat chiar decât în timpul pandemiei! De aceea, după ce am ajuns la o criză de proporții, cauzată de fapt tocmai de aceste distorsiuni, eliminarea lor va fi de bun augur pe termen lung.

Doar că până atunci vom trece printr-un ‘purgatoriu’, cu o rată mai înaltă a inflației, scăderea temporară a cererii de consum intern și, foarte posibil, o creștere economică încetinită”, susţine Eugen Rădulescu.

Citeşte şi: BNR, anunţul momentului pentru economiile românilor de „la saltea”

Acesta precizează că Banca Națională a României are o marjă redusă de acțiune, mai ales în contextul în care ţara noastră are în prezent cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Măsurile de reducere a deficitului bugetar ar putea chiar accentua presiunile inflaționiste în următoarele luni.

„Cum ar putea să reacționeze banca centrală?”, se întreabă finanțistul. Teoretic, potrivit acestuia, BNR ar putea să forțeze aprecierea leului și creșterea ratelor dobânzilor pe piața financiară, prin vânzarea unei sume mai mici sau mai mari de valuta pe piață. Aceasta, desigur, nu poate fi considerată decât ca o opțiune teoretică. De altfel, nici adepții soluțiilor de ordin monetar la problemele dezechilibrelor structurale nu propun o asemenea abordare”, menționează Eugen Rădulescu.

Citeşte şi: BNR trage semnalul de alarmă despre miliardele de la UE pierdute de România: „Bani de care aveam nevoie ca de aer”

Oficialul BNR a mai transmis că de fapt, cei mai mulți optează pentru relaxarea politicii monetare, ca soluție macroeconomică nedureroasă.

„Realitatea este însă mult mai dură. Astfel, dacă banca centrală ar opta pentru creșterea emisiunii monetare, pentru reducerea dobânzilor și stimularea creditului, aceasta ar aduce și mai multă inflație, cu întreg cortegiul de efecte negative ale acesteia, inclusiv asupra nivelului de trai.

Să nu pierdem din vedere că o politică monetară fantezistă ar duce și la compromiterea credibilității, îndelung dovedite, a politicilor BNR. În plus, consecința imediată a relaxării conduitei politicii monetare s-ar revărsa aproape instantaneu asupra cursului valutar; dar un curs depreciat înseamnă creșterea ratei inflației și o povară mai mare a creditelor în valută, atât cele contractate de guvern, cât și cele ale persoanelor și întreprinderilor.

Departe de a accelera echilibrarea, efectele ar fi mai degrabă recesioniste”, mai scrie consilierul guvernatorului BNR.

Acesta a mai transmis că ideea că BNR trebuie să reducă ratele dobânzilor, întrucât creșterea economică este anemică, iar programul de reducere a deficitului este bun, suferă de inadecvare la realitate. Așadar, a reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaționiste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței, apreciază specialistul: „A încerca invers, să reduci rata dobânzilor pentru a îmbunătăți sentimentul pieței, poate avea rezultate diametral opuse celor dorite”.