Un nou tip de fraudă ia amploare. Recomandări din partea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică ca să nu cazi în plasa infractorilor

Noul tip de fraudă are în prim-plan investițiile în criptomoede. Este vorba despre o platformă de investiții neautorizată și care nu are informații fiscale publice. Victimelor li se solicită telefonic date personale, pe care infractorii cibernetici le obțin relativ ușor. Este doar o chestiune de timp până când aceștia ajung să facă tranzacții în numele victimelor.

„Prețurile alea cresc sau scad când vor băieții din buton, sistemul nu e legat la piețele globale. Ca să retragi banii, te pun să le dai poză cu buletinul și selfie cu tine și buletinul. Deci tu, plebule, efectiv le dai unor hoți tot ce au nevoie ca să facă cu identitatea ta orice, dar orice, inclusiv deschis conturi la bănci sau luat credite de la IFN.

Adică îți clonează identitatea, că acel selfie e decisiv în orice KYC. Mai pe înțelesul vostru, dacă cineva are un selfie cu tine și buletinul, scamerii pot face conturi pe exchange-uri crypto legale și pot spăla/retrage bani în numele tău, iar după, platforma raportează la autorități și te trezești că ai de plătit taxe că ai retras crypto de sute de mii/milioane de dolari. Întelegeți pericolul la care vă expuneți? Că nu aveți cum dovedi că nu sunteți voi în selfie-ul ăla și că nu voi ați retras banii”, a explicat Mihai Țăranu, potrivit profit.ro

Citeste si ANAF a declanşat operaţiunea „Cuibul de fantome”. Direcţia Antifraudă a descoperit adrese la care sunt înregistrate şi câte 1.500 de firme

Alte articole

Noi avertismente DNSC asupra unei fraude cu cereri fictive de credit. Victimele sunt sunate de persoane care pretind că lucrează la bancă

Cum să te îmbogăţeşti din reciclare! Reţea suspectată că a fraudat Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR). Prejudiciu de peste un milion de lei

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, recomandări ca să nu cazi în plasa infractorilor

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția cu privire la înmulţirea tentativelor de fraudă prin telefon (vishing).

”Infractorii cibernetici sunt din ce în ce mai convingători. Ei pot pretinde că sunt de la bancă, de la Poliţie sau că sună din partea altor instituţii sau autorităţi, pentru a-ţi câştiga încrederea. Scopul lor este să te manipuleze prin activarea unui sentiment de urgenţă şi frică, pentru a te convinge să le oferi date sensibile sau să transferi bani în conturi controlate de ei”, au transmis, marţi, oficialii DNSC.

Citeste si ATENȚIE! Escrocii au brevetat o nouă metodă de fraudă. Cum te lasă fără banii de pe card în supermarket

Autoritatea transmite o listă de recomandări ca să nu riști să cazi în plasa infractorilor cibernetici:

• NU oferi niciodată date confidenţiale prin telefon. Nicio instituţie legitimă nu îţi va solicita date de autentificare sau coduri de securitate cum ar fi codul CVV de pe card.
• NU transfera bani la cererea urgentă a unei persoane necunoscute, indiferent cât de oficială pare. Băncile nu îţi vor cere niciodată să muţi banii într-un „cont securizat”.
• Dacă ai suspiciuni, închide apelul imediat şi contactează banca sau instituţia în numele căruia s-a apelat, folosind un număr de telefon oficial, de pe site-ul lor.

Tentativele de fraudă pot fi raportate aici: https://pnrisc.dnsc.ro