Florin Manole: „Jalonul referitor la pensii este închis” / Nicuşor Dan: „Nu se poate ca pensia să fie mai mare ca salariul”

Pensii 2025. Ministrul Muncii a vorbit despre includerea altor măsuri privind pensiile speciale în pachetul 3. „Din punct de vedere al PNRR, tema aceasta este închisă, în sensul că jalonul referitor la pensii este închis. Redeschiderea lui s-a făcut parțial din motivul deciziei CCR de acum ceva timp, care ne-a făcut să readucem subiectul”, a declarat Petre Florin Manole, întrebat dacă în pachetul 3 va fi vorba despre vârsta de pensionare a celorlalți speciali, alții decât magistrații, care intră în proiectul din pachetul 2, miercuri seară.

Întrebat dacă vrea să spun că  în pachetul 3 nu va fi vorba despre pensii speciale, pentru că jalonul PNRR a fost îndeplinit, ministrul PSD a răspuns: „Dacă Guvernul va decide să încerce orice negociere cu Comisia Europeană, orice se poate”.

Kelemen Hunor anunţă cum poate pica Guvernul Bolojan: „Dacă reforma pensiilor magistraților nu trece de CCR, legitimitatea guvernului dispare” / „Să nu confundăm Bihorul cu România”

„Dar azi. când vorbim, n-am avut nicio temă de Guvern din partea coaliției să facem asta. Poate e și foarte recent, după trecerea ultimului pachet. Următoarea ședință de Guvern este abia mâine. Mâine putem să primim această temă. Oricum va fi, vom fi colegiali și constructivi și mă refer nu doar la mine, da, și la ceilalți colegi din PSD care au poziții în acest Guvern și nu blocăm, cum n-am blocat și nu vom bloca”, a completat el.

Alte articole

Florin Manole, noi detalii despre programul de fertilizare in vitro: „Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii”

Ministrul Muncii, Florin Manole, nu vrea reduceri de cheltuieli prin concedieri și tăierea salariilor. ”Ar fi anormal”. Ce variante propune. Ce spune despre ”testul” CCR al reformei pensiilor magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat la Curtea Constituțională cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. CCR o va discuta pe 24 septembrie.

Ilie Bolojan a declarat că, atâta timp cât există responsabilitate în actul de guvernare, atunci România va merge într-o direcție bună, iar asta se va vedea peste un an, doi sau trei. Premierul nu crede că inflația va ajunge de două cifre, însă încetinirea economică e o realitate cel puţin până în vara anului viitor. „O perspectivă de intrare în incapacitate de plată, din punctul meu de vedere, este exclusă”, a mai spus șeful Guvernului, care a vorbit și despre pachetul 3 cu măsuri de relansare economică propus de PSD.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru a afirmat că există discuţii din ce în ce mai avansate cu privire la măsurile de relansare a economiei care vor intra în pachetul 3 gândit de Guvern, măsuri care să stimuleze competitivitatea, exporturile şi care să ajute la atragerea de investiţii.

Nicușor Dan, anunţ depsre pensii: Multă lume vede problema pensiilor speciale ca pe un meci. Nu se poate ca pensia să fie mai mare ca salariul

Nu se poate ca pensia să fie mai mare ca salariul, și nici ca unii oameni să iasă la pensie în jurul vârstei de 50 de ani, a spus președintele Nicușor Dan, referindu-se la problema pensiilor magistraților, atât de dezbătută în ultima vreme.

O măsură importantă din pachetul al doilea de măsuri se referă la pensiile magistraților și așteaptă verdictul CCR. Președintele Nicuișor Dan a cerut o temperare a măsurilor pentru a preveni blocaje în sistem.

ÎCCJ nu mai vrea să conteste la CCR toate pachetele de măsuri adoptate de Guvernul Ilie Bolojan. Magistrații se revoltă după ce au fost înlăturați de la borcanul cu miere

„Eu cred că politicienii trebuie nu fie mereu foarte populari și conștiința trebuie uneori să le spună să meargă împotriva curentului. Pentru că pare că ceea ce privește pensiile magistraților multă lume vede asta în spațiul public ca pe un meci, hai să înjurăm sau hai să luăm în brațe magistrații. Sunt absolut de acord că a fost o aberație ca pensia să fie egală cu salariul sau în anumite perioade mai mare de cât salariul. Pentru că ai niște oameni care pentru aceiași bani tu, ca societate, vrei să-i pui la muncă, nu pe aceiași bani să se ducă la pensie. Din păcate, statul român, ani de zile, a încurajat magistrați care erau la apogeul preformanței lor profesionale să iasă la pensie la 50 de ani. Este o aberație care a fost corectată, diminuarea pensiilor magistraților, cu care am fost absolut de acord. Creșterea vârstei de pensionare – nu e normal ca niște oameni să iasă la pensie la 48-49-50 de ani. Atunci au și experiența și puterea de a pune ordine în societate”, spune Nicușor Dan, președintele României.

Președintele Nicușor Dan a subliniat încă o dată că ar trebui ca această creștere a vârstei de pensionare în cazul magistraților să se facă gradual.

Augustin Zegrean este de părere că CCR are motive să respingă legea privind pensiile magistraților, după ce ÎCCJ a contestat-o: „O cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse”

Nicușor Dan, președintele României: Acolo unde a fost o dezbatere a fost pe cât de graduală trebuie să fie această trecere de la 48 la 65 de ani. Și aici am spus, mi-am asumat chestiunea asta, deși am anticipat că o să fie un val de reproș la adresa mea, tocmai din cauză că administrația nu funcționează, că legile sunt interpretabile. Noi avem câteva mii de magistrați care au de ordinul 2-3 milioane de dosare noi în fiecare an. Experiența mea deom care s-a dus în instanță, și ca ONG-ist, și ca primar, este că oamenii ăștia au o cantitate uriașă de muncă și nu poți să-i spui unui om care lucrând weekend-uri, în concedii, știe că a lucrat 24 de ani în condițiile astea și mai are un an, nu poți să-i ceri să mai facă 6 ani. Mai are 3, să devină 15. Aici a fost discuția în care eu am spus că echitabil este tocmai pentru a contrubui la echilibrul financiar al acestei societăți este ca să dublăm perioada pe care o mai au până la pensionare.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a afirmat, luni, cel mai probabil proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, adoptat de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament, va trece de controlul constituțional și va intra în vigoare. Fostul ministru al Justiției consideră că opoziția din Parlament nu a atacat aceste modificări legislative prin moțiune, dar a făcut-o doar pentru restul de patru pachete asumate, „din considerente politice, electorale”.

Fostul judecător CCR precizează că Guvernul poate să-și angajeze răspunderea de mai multe ori în aceeași sesiune parlamentară.

Curtea Constituțională va discuta, pe 24 septembrie, sesisarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legiitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Executivul își poate asuma răspunderea.

Sesizarea ÎCCJ poate fi citită integral AICI.

NjBiMzA5ZjgxNzE1NmMxY2NkNmUzMzEwYTU=

Magistrații din toate judecătoriile, toate tribunalele, toate curțile de apel, Parchetul General, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea, pe parcursul săptămânii trecute, ca formă de protest.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern  și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate.

În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani.

Proiectul privind pensiile magistraților, adoptat de Guvern, poate fi citit în integralitate AICI.

OGYxNDY0ZDc1MjlhMjNmMjI2ZDYyZDkzYWIzYw==

Premierul Ilie Bolojan precizat, la plenul reunit de luni al Camerei Deputaților și Senatului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul 2 de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună.

Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a explicat șeful Guvernului.

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că din 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, „în jur de 5.000 sunt cele ale magistraților”, adică un procent de 4% din totalul acestora.

Totodată, forul superior al magistraților a mai subliniat că în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a magistraților „se menține la 52 de ani”.

Pe 21 august, CSM a subliniat, într-un comunicat de presă, că au „escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.

În același timp, CSM mai sublinia că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă „o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”.

În plus, forul magistraților a mai acuzat Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.