RECHIZITORIU Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Cum au reuşit să evite monitorizările clasice. „Trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”

Demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională – așa a început planul lui Călin Georgescu de a candida la alegerile prezidențiale din 2024, conform rechizitoriului Parchetului, obținut de HotNews. Georgescu și-a creat o rețea de sprijin, care a analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, „pentru destabilizarea ordinii constituționale, prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral”, spun procurorii în rechizitoriu.

Călin Georgescu, câștigător al primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, anulat în 6 decembrie de Curtea Constituțională, a fost trimis în judecată marți de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. În același dosar a fost trimis în judecată Horațiu Potra, pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică, împreună cu 20 de mercenari din gruparea sa.

Călin Georgescu – planul de a candida și dezvoltarea rețelei de suport

În rechizitoriul de peste 300 de pagini – document obținut de HotNews – procurorii arată că a existat un „plan timpuriu și bine structurat” în jurul candidaturii lui Călin Georgescu:

„Această etapă incipientă a fost caracterizată prin demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională.

Întrucât condițiile preliminare pentru o candidatură clasică nu puteau sau nu se dorea a fi îndeplinite în mod tradițional, având în vedere absența susținerii oficiale din partea unui partid politic major, s-a impus adoptatea unei strategii alternative de construire a unei infrastructuri electorale independente.

În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale”.

Încă din 2022, Călin Georgescu i-a cerut lui Potra să-l abordeze pe Frank Timiș pentru a-i finanța campania

Un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor l-a avut Horațiu Potra.

Astfel, încă din 27 aprilie 2022, Călin Georgescu i-a cerut lui Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, pentru a-i finanța cu 20-35 de milioane de dolari campania electorală.

„Cu titlu de compensație pentru sprijinul acordat, inculpatul Potra Horațiu i-a garantat că, în ipoteza în care planul va fi unul de succes, inculpatul Georgescu Călin „va deschide toate minele din România, și în special cele de aur. „Zice că are deja sprijinul la americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU”, după câștigarea alegerilor.

De remarcat sunt, pe de o parte, condițiile negocierii sprijinului, care presupuneau existența unei contraprestații în eventualitatea dobândirii celei mai înalte funcții de demnitate publică („Am nevoie de sprijin, apoi sprijin și eu”), continuarea discuției vizând redeschiderea minelor, în special a celor aurifere, în condițiile în care persoana căreia i se solicita sprijinul financiar putea manifesta interes, date fiind afacerile dezvoltate de către acesta în domeniul exploatărilor miniere în state aflate pe continentul african”, se arată în rechizitoriu.

Călin Georgescu și Horațiu Potra, „o relație specială”

Procurorii vorbesc despre o „relație specială” între Călin Georgescu și Horațiu Potra, care i-a pus la dispoziție fostului candidat la prezidențiale o limuzină Mercedes GLE Coupe începând cu iunie 2024 și, cel mai probabil, până în ianuarie 2025. Mașina a fost închiriată prin intermediul SC STEPHY CATERING CONSULT SRL, firmă controlată de Dan Panța, un apropiat al lui Horațiu Potra.

„Plata chiriei lunare, de aproximativ 16.900 RON, a fost efectuată de Potra Horațiu în numerar, iar conversațiile din aplicațiile de mesagerie electronică demonstrează caracterul sistematic al acestui aranjament pe întreaga perioadă a campaniei electorale, precum și anterior acestui moment. De asemenea, probele indică remiterea repetată de sume de bani în numerar către Georgescu Călin, fie direct, fie prin intermediul unor apropiați ai lui Potra Horațiu, în locații din București și Ilfov”, scriu procurorii în rechizitoriu.

Potra și legăturile cu Moscova

Despre Horațiu Potra, procurorii spun că acesta era „o personalitate extrem de controversată în peisajul socio-politic românesc”, inclusiv la data la care a fost abordat de către Călin Georgescu.

Anchetatorii notează că Potra a fost implicat în diverse controverse, ceea ce „îi conferea un profil problematic din perspectiva respectării normelor legale”.

De asemenea, ca fost membru al unui partid politic cu trăsături și poziționări care pot fi asociate cu zona naționalist-conservatoare, respectiv cu o ideologie frecvent apropiată de extrema dreaptă, profilul lui Potra avea să corespundă ideologiei și demersurilor electorale în care a fost implicat.

Fost luptător în Legiunea Străină, președinte al Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin intermediul căreia intermediază contracte pe linia securității pentru personal și obiective, cu prepoderență în zone din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, cunoscut pentru activitățile cu agenți de securitate (mercenari) desfășurate în Africa, respectiv antrenarea și pregătirea armatei locale din statul Congo, și cunoscut cu antecedente penale (condamnat cu suspendare pentru deținere ilegală de arme de foc), pe plan politic Potra a candidat la alegerile locale din municipiul Mediaș în cursul anului 2024 din partea Partidului Patrioților, iar la alegerile parlamentare a candidat din partea Partidului Social Democrat Independent.

„De asemenea, tot cu referire la profilul personal al inculpatului Potra Horațiu, persoană cu care inculpatul Georgescu Călin a înțeles să se asocieze în realizarea planului de a candida pentru cea mai înaltă funcție de demnitate publică, perchezitia informatică a relevat numeroase fotografii ce îl plasează pe Potra Horațiu atât la Moscova, cât și la Ambasada Rusiei, bilete de avion pe numele acestuia Dubai – Moscova (zbor operat de compania aeriană EMIRATES), precum si o confirmare pentru rezervarea unei camere pentru perioada 04.09.2024 – 06.09.2024, la Hotel St. Regis Moskow Nikolskaya Hotel, tot pe numele său, precum și căutări pe Google Maps ”Red, Bolotnaya Naberezhnaya”.

Toate aceste elemente puteau, fără îndoială, să se constituie în serioase semne de întrebare cu privire la natura și scopurile reale ale implicării sale în campania electorală, precum și asupra eventualelor influențe externe sau subversive care ar fi putut afecta integritatea procesului electoral”, notează Parchetul.

Rolul lui Marin Burcea

O altă persoană importantă din cercul lui Călin Georgescu este Marin Burcea, fost luptător în Legiunea Străină Franceză, coordonator al dispozitivului de protecție format din foști luptători ai Legiunii Străine Franceze , aghiotant și șofer al fostului candidat la prezidențiale.

Marin Burcea, apropiat al lui Eugen Sechila și Horațiu Potra, avea, printre altele, și rolul de a mijloci transmiterea de mesaje între Călin Georgescu și alte persoane.

De asemenea, și Burcea a fost mercenar în Congo, începând cu aprilie 2023.

Conform procurorilor, acesta are relații apropiate cu Dorina Mihai, despre aceasta cunoscându-se că ar fi fost încadrată ca militar începând cu anul 1983 în cadrul trupelor de desant, activând în diverse teatre de operațiuni sub comanda generalului maior Grigore Baștan.

Anchetatorii citează „date din mediul online” care arată că Dorina Mihai a activat pentru o vreme în Armata Română, ar fi fost 8 ani pe frontul din fosta Iugoslavie și „se află în raporturi apropiate cu militari ceceni din trupele speciale aflați în anturajul generalilor Ramzan Ahmatovici Kadîrov (președintele Ceceniei) și Zamid Alievici Chalaev”. „Mihai Dorina i s-a confesat lui Burcea Marin că ar fi primit de la generalul cecen Zamid Alievici Chalaev un colier inscripționat cu mesajul „LOVE” transmițându-i în acest sens o poză pe Facebook cu respectivul obiect. Tot pe Facebook aceasta a postat un mesaj de apreciere față de Zamid Alievici Chalaev. De altfel, pe contul de Facebook al sus-numitei aceasta apare în mai multe poze alături de militari ceceni, fiind de asemenea postate mesaje elogioase la adresa lui Putin Vladimir, președintele Federației Ruse”.

Procurorii mai spun că Marian Burcea și Dorina Mihai au afaceri commune, ocupându-se, de exemplu, de administrarea societăților MRNBUR AUTO CREDIT IFN SRL și HUGO MODELS MANAGEMENT SRL.

„Eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el”

Procurorii mai spun că probele din dosar sugerează că persoanele din rețeaua lui Călin Georgescu „au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral”.

Anchetatorii redau o discuție din 9 martie 2023 între Marin Burcea și Dorina Mihai, în care „primul exprimă, cu referire la următoarele alegeri, de o manieră lipsită de echivoc, formele de manifestare ale cărui adept este, în următorul conținut: „e ultima șansă alegerile care vin, dacă nu se schimbă sistemul, suntem pa… eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el întruna, că El ne dă forță, dar dacă nu o folosim nu e cu nimic vinovat … trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”.

Anchetatorii enumeră, în rechizitoriu, mai multe evenimente derulate în perioada 4-8 decembrie 2024, „definitorii în ilustrarea rolului persoanelor indicate, a coeziunii și a relevanței lor în economia faptelor”, precum și pentru conturarea imaginii de ansamblu asupra rețelei de susținători ai lui Călin Georgescu.

Astfel:

„La data de 15 ianuarie 2025, Burcea Marin a realizat un virament bancar din contul său personal către Munteanu Laurențiu Călin, gardă de corp a lui Georgescu Călin, vizând suma de 5.500 de lei, existând indicii că Georgescu Călin își plătește gărzile de corp prin aghiotantul său, Burcea Marin.

La data de 22 decembrie 2024, Burcea Marin și Potra Horațiu au avut o întâlnire la Hotel EPOQUE din București, situat pe Intrarea Aurora nr. 17C, discutând timp de câteva ore.

În aceeași locație, în data de 23 decembrie 2024, în intervalul orar 10:15 – 10:52, a avut loc o întâlnire între Georgescu Călin și Potra Horațiu.

La data de 20 ianuarie 2025, Burcea Marin a convenit cu ambasadorul Regatului Arabiei Saudite în România o întrevedere cu Georgescu Călin, aceasta materializându-se pe data de 21 ianuarie 2025 la sediul acestei misiuni diplomatice, în intervalul orar 11:55 – 12:36.

Două zile mai târziu, respectiv în data de 22 ianuarie 2025, Burcea Marin a realizat o deplasare în com. Albota, jud. Argeș, unde s-a întâlnit cu Petrescu Daniel, organizator al manifestației publice din 24 ianuarie 2025 din municipiul București, la inițiativa lui Georgescu Călin”.

„Ilustrativ pentru filosofia de acțiune a angrenajului constituit în jurul inculpatului Georgescu Călin și pentru sedimentarea concluziei că recursul la violențe reprezenta o opțiune viabilă este și faptul că, în timpul manifestației, participanții au părăsit locul declarat al adunării publice și s-au deplasat în Piața Victoriei, unde parte din aceștia au desfășurat timp de mai multe ore activități de provocare a forțelor de ordine în scopul generării unor acte de violență”, arată procurorii.

Eugen Sechila, legionarii, taberele de haiducie și scenariile tactice

Ei vorbesc și despre rolul lui Eugen Sechila și legăturile strânse ale acestuia cu Călin Georgescu și cu Horațiu Potra. Încă din 3 martie 2022, Sechila i-a propus lui Potra să-l pună în contact cu Georgesc, propunerea fiind acceptată, spun procurorii.

„Cu referire la Sechila Eugen-Ionuț, se sție că, începând cu anul 2019, manifesta preocupări pentru coagularea, într-o formă asociativă, a unui nucleu de cetățeni români, foști combatanți în Legiunea Străină, ca filieră autohtonă a organizației înființate la Paris, existând indicii că prin aceasta viza să își pună în practică motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare.

Foștii combatanți în Legiunea Străină au realizat mai multe întâlniri, evidențiindu-se cea la care au participat Potra Horațiu, Sechila Eugen-Ionuț și Anechitei Romeo Mihai, existând în acest sens o fotografie făcută la data de 20 mai 2021 și postată pe contul personal de Facebook al lui Potra Horațiu.

Sechila Eugen-Ionuț, beneficiind de suportul unor foști legionari, s-a implicat în organizarea a zeci de tabere de haiducie, prin intermediul cărora viza recrutarea ideologică a participanților și deprinderea de către aceștia a unor abilități combative pe linia utilizării armelor de foc și a armelor albe. În acest context, sus-numitul a utilizat scenarii tactice (realizarea de ambuscade), având ca țintă structurile naționale de aplicare a legii (Jandarmeria Română, Poliția Română etc.).

De altfel, acesta își exprimase încă din anul 2020 disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale care să vizeze suprimarea vieții unor reprezentanți ai autorităților statului: ”….io în anarhismul meu… îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi…gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură…, și la urma urmei, mi se fâlfâie frate”, se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii îi menționează în rechizitoriu și pe Andrei Nedelcu, Andrei Florin Lup și Dan Cristian Panta, care, sub coordonarea lui Horațiu Potra, l-au finanțat pe Călin Georgescu atât în perioada de precampanie, cât și pe durata derulării campaniei electorale. Astfel, aceștia i-au dat 10.000 de dolari și i-au pus la dispoziție o limuzină.

„Analiza conduitei electorale a candidatului Georgescu Călin a relevat un aspect esențial pentru înțelegerea modului în care a fost concepută și desfășurată campania acestuia: alegerea deliberată de a se înconjura de persoane cu un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii. Aceste persoane au oferit sprijin direct și constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului și propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanți în arhitectura campaniei”, mai arată procurorii în rechizitoriu.