Ce au respirat bucureștenii în timpul incendiului de la Antefrig. Avertismentul specialiștilor

Experții trag un semnal de alarmă după incendiul uriaș care a distrus depozitul Antefrig din Capitală. Flăcările au fost stinse după aproape 20 de ore.

Ce au respirat bucureștenii în timpul incendiului de la Antefrig. Fostul șef al Gărzii de mediu recomandă spălarea străzilor

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că fumul pe care mii de bucureșteni l-au inhalat din cauza incendiului de la Antefrig poate fi extrem de toxic pentru organism. Fostul șef de la Garda de Mediu recomandă chiar spălarea străzilor cu detergent pentru scăpa de toxicitate.

Citește și Incendiu cu degajări mari de fum la un depozit din Pantelimon. Au fost emise mai multe mesaje RO-Alert în sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei. Raed Arafat: „Este o chestiune de durată, halele nu se sting foarte rapid”

De asemenea, Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, atrage atenția asupra toxicității aerului din cauza incendiului de la depozitul din Capitală.

Alte articole

Incendiu cu degajări mari de fum la un depozit din Pantelimon. Au fost emise mai multe mesaje RO-Alert în sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei. Raed Arafat: „Este o chestiune de durată, halele nu se sting foarte rapid”

Incendiu la mansarda unui bloc din Constanța. Un bărbat a fost găsit inconștient în apartament

”Condițiile meteo nu au favorizat dispersia poluanților destul de rapid. Înțelegem că incendiul a fost de proporții foarte mari. Nu am avut destul vânt care să preia fumul și să-l scoată în afara orașului și el s-a răspândit aproape pe tot teritoriul Bucureștiului, rămânând la nivelul nostru timp de câteva ore. Acestea sunt particule încărcate cu diverse substanțe chimice, iar atunci când nu avem vântul care să le preia, ele rămân printre noi.

Ce e foarte periculos la zona aceasta de incendii e că noi vorbim de particule în suspensie PM 2.5 sau PM 10, de diferite dimensiuni, dar nu știm exact ce conțin. În funcție de ce a ars, aceste particule sunt mai toxice sau mai puțin toxice. Din fericire, eu sunt în sectorul 6 și nu s-a resimțit, dar primim mesaje de la cetățeni din tot orașul.

350 de micrograme pe metru cub înseamnă de aproximativ 12 ori valoarea maximă admisă pentru protejarea sănătății umane, valoarea maximă prevăzută în lege și în directiva europeană, pentru pulberile în suspensie 2.5 microni. Asta înseamnă că am fost expuși, timp de trei ore, la un nivel mare de particule în suspensie, care intră direct în sistemul nostru respirator și ne poate afecta chiar și la o expunere de scurtă durată. Norul de fum a acoperit foarte mare parte din oraș și toate stațiile au preluat valorile depășite ale poluanților. Pentru PM 2.5, acestea sunt valori imense care ne afectează foarte tare și foarte rapid.

Din păcate, nu avem un sistem la nivel național care să reacționeze la aceste incidente majore, atunci când vine vorba de poluări rapide, în afară de Ro-Alert, nu avem alte mecanisme prin care autoritățile să comunice relevant și coerent cu oamenii ce trebuie să facă, de ce trebuie să se păzească, ce se întâmplă de fapt. Mergi pe stradă și te trezești acoperit de un fum gros și nu știi de unde e, nu știi ce inhalezi și ce trebuie să faci. Copiii și persoanele vulnerabile care suferă de boli respiratorii și cardiovasculare sunt extrem de afectate de aceste episoade.”, a spus specialistul de la Ecopolis, potrivit Euronews.ro. 

Citește și Poluare masivă în Bucureşti, după incendiul de la Dragonul Roşu. Garda de Mediu anunță depăşire de patru ori a valorii maxim admise

Arderea plasticului, de 1000 de ori mai toxică decât cea a lemnului

Potrivit experților, arderea plasticului e de 1.000 de ori mai toxică decât cea a lemnului. Aceștia atrag atenția că oră de stat în fum, în care s-a ars plastic este echivalentul cam a 1.000 de ore de stat în fum provocat de lemn.

”Avem o bănuială despre ce a ars. E clar că, în momentul când arde o hală, nu arde lemn. Aceste materiale, în funcție de compoziție, eliberează diverse tipuri de substanțe. Norul a fost foarte dens și negru, iar asta înseamnă că acea cantitate de poluant și de particule eliberate a fost mult mai mare decât dacă ar fi ars lemn acolo, de exemplu. Noi ne referim la lemn ca și cum ar fi fumul cel mai curat, dar e impropriu spus.

Dacă ar fi ars cauciuc, cantitatea de particule ar fi fost de 10-20 de ori mai mare decât dacă ar fi ars lemn. Dacă ar fi ars plastic, de genul celui folosit pentru imprimante, de exemplu, carcase, e cel mai toxic, pentru că eliberează cam de 40 de ori mai multe particule, dar toxicitatea lor e cea mai importantă. Se eliberează compuși organici complecși, mai ales că a fost un incendiu deschis, nu s-a produs într-o sobă, unde să aibă loc o ardere cât de cât completă.

A fost o ardere incompletă, iar asta înseamnă că s-au eliberat foarte mulți compuși organici, care, cu cât au structura mai complexă și mai lungă, înseamnă că au toxicitatea mai mare. Odată inhalați, sunt asimilați în organism. Asta înseamnă că ajung în plămâni. Dacă sunt PM 10, înseamnă că îți rămân în tractul respirator superior. Dacă sunt mai mici, de 2,5, pătrund în plămâni. Dar și compuși de ordinul sutelor de nanometri, care pătrund în acea barieră alveolară care ne protejează, deci intră direct în sânge. Prin sânge, sunt transportați la diverse organe, sunt foarte periculoase pentru că organismul încearcă să le descompună și, în momentul acela, interacționează cu ADN-ul și așa pot să devină cancerigene, pentru că influențează structura noastră, capacitatea noastră de apărare. Asta nu înseamnă că e cancer, dar, în timp, cu cât e cantitatea mai mare, cu atât e mai periculos. Având în vedere că s-au ars foarte multe tipuri de materiale, populația a fost afectată.

Fumul de la arderea plasticului este cel mai toxic, de 4.000 de ori mai toxic. Nu cauciucul este cel mai toxic. Cel mai toxic este dacă am arde carcasele de la imprimante, de exemplu. Dacă eu aș sta o oră în miros de fum, gândiți-vă că o oră în fumul acesta degajat înseamnă de fapt 4.000 de ore. Când spun toxicitate de 4.000 de ori mai mare, asta înseamnă.

Avem și sticlele de plastic. Cele mai puțin toxice, în afară de lemnul pur, sunt lemnurile de mobilier, pentru că se folosesc diverse rășini pentru îmbinări. Iar toxicitatea crește. Dacă, pentru lemn, avem câteva micrograme eliberate prin ardere, la aceeași cantitate de plastic, haine vechi sau plasticul care învelește cablurile, ajungem la sute de micrograme.”, a spus Luminița Mărmureanu, cercetător la Institutul pentru fizica Pământului.

Reamintim că un incendiu a izbucnit, marţi seară, la acoperişul unui depozit din Sectorul 2 al Capitalei. Iniţial, la fața locului au fost trimise zece autospeciale de stingere, ulterior numărul acestora fiind suplimentat cu patru autospeciale.

”Întreg Bucureştiul a fost afectat, miercuri seară, de degajările de fum provocate de un incendiu violent izbucnit pe Aleea Hobita nr.6, din sectorul 2, la depozitul Antefrig, la hala de refrigerare din panouri sandwich şi la mai multe anexe din apropierea acesteia. Efectele s-au resimţit mai întâi în sectoarele 2,3, 4 şi 5, iar ulterior fumul s-a extins şi în sectoarele 1 şi 6, din cauza vântului, care bate din sectorul nord-estic, deplasând norul de fum către vest. Cele mai apropiate statii de zona incendiului B3 – Mihai Bravu, B16 – Bd Basarabia si B13 – Veranda Mall au monitorizat permanent concentraţiile de particule, înregistrând depăşiri ale concentraţiilor de PM 10 ŞI PM 2,5, însă cea mai mare depăşire a fost înregistrată la staţia B16, de pe Bd Basarabia, din zona Registrului Comerţului, unde valorile au atins 350 micrograme/ mc, cifră de şapte ori mai mare decât nivelul maxim admis”, a precizat Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP), într-un comunicat de presă.