„Astea sunt chestiuni întâmplate în ultimele 3-4 săptămâni, dar ei au pornit un război informațional încă din 2014, încercând să impună conduceri favorabile sau cel puțin să sădească neîncrederea în sistemul occidental. Pe de altă parte, avem războiul din Ucraina și e foarte bine că avem o solidaritate cu Ucraina. Chiar țări mai îndepărtate înțeleg să arate solidaritate. Ori Rusia, având o situație economică așa și așa, încearcă să apese o pedală de propagandă care spune: «Noi nu avem nimic cu voi, de ce nu lăsați Ucraina în pace?». La momentul ăsta nu văd Rusia capabilă să atace NATO, dar provocările vor continua”, a declarat președintele Nicușor Dan, la Digi 24, joi seară.
„Sigur că, dacă trimiți drone sau chiar avioane pe un teritoriu străin, riști ca conflictul să degenereze. Pe de altă parte, văd chiar o întărire a solidarității europene. Văd și în discuția dintre lideri politici”, a continuat președintele.
Întrebat cum apreciază riscul ca situația să escaladeze într-un conflict militar direct, Nicușor Dan a răspuns: „Extrem de mici, pentru că țările occidentale au arătat determinare în a se apăra. Imediat după intrarea pe teritoriul polonez, a doua zi liderii europeni s-au reunit.”
Întrebat de ce drona rusească care a invadat spațiul aerian național nu a fost doborâtă, în contextul în care Polonia a procedat diferit în aceeași situație, președintele Nicușor Dan a precizat:
„Sunt patru tipuri: drone, rachete, avioane cu pilot militar și avioane cu pilot civil. Doar pentru drone nu era aplicabilă legea, iar partidele suveraniste s-au opus legii care spunea să le dărâmăm pe toate. Pentru drone s-a emis un ordin de ministru, pentru celelalte trei s-a decis azi. Pe drona care a stat 50 de minute deasupra României, cei care erau în avion puteau să o doboare, însă a fost o decizie de oportunitate. Polonezii au făcut diferit în 4 din 20 de cazuri. Noi nu am tras. Și noi am fi tras, dacă condițiile erau întrunite; nu e o diferență de abordare între România și Polonia. A fost o chestiune de conjunctură”.
„Bineînțeles că, de acum, dacă e vorba de drone și nu pui în pericol populația de la sol, răspunsul va fi foarte ferm”, a subliniat președintele.
Ședința CSAT a fost convocată joi, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat stabilirea obiectivelor ce necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aprba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care urilizează fără autorizație spațiul aerian național.
Măsurile vin după ce, pe data de 13 septembrie 2025, două aeronave de luptă F16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și după ce Forțele Aeriene au interceptat o dronă în spațiul aerian național.
„Forţele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spaţiul aerian naţional. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgenţă din Baza 86 Feteşti şi au urmărit drona până la dispariţia acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche.
Situaţia a fost monitorizată permanent, iar populaţia nu a fost în pericol. Misiunea este în desfăşurare şi revenim cu detalii. România îşi apără spaţiul aerian şi rămâne vigilentă în faţa agresiunii ruseşti”, afirma ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, la acea dată.
Potrivit ministrului, piloții „au avut autorizarea să doboare drona”, dar atunci când au avut „contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul”.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit joi în ședință, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Nicușor Dan.
După ședința CSAT, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Acesta a precizat că este vorba despre o listă care se actualizează în funcție de situația actuală, care poate să cuprindă obiective temporare, atunci când ai lideri de stat sau premieri într-un spațiu public, într-un hotel, sau o zonă de conoferință.
În urma ședinței CAST, s-au stabilit următoarele condiții pentru doborârea dronelor care intră în spațiul aerian național sau în apropierea obiectivelor sensibile:
În cazul obiectivelor protejate:
Ambasada Rusiei în România a susţinut că incidentul este „o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care „încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse.
„Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”, afirma Ambasada Rusiei în România.
În legătură cu convocarea ambasadorului Rusiei la MAE, Ambasada Rusiei preciza că protestul părţii române, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus la Bucureşti, „a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, având în vedere „lipsa unei confirmări obiective a provenienţei ruseşti a aparatului zburător”.