EXCLUSIV – Judecătorul Cezar Filip, la Puterile Statului, despre blocajul din justiție și proiectul Guvernului Bolojan: ”S-a vrut un semnal de alarmă foarte ferm. Proiectul Executivului creează instabilitate”

Tensiune maximă în sistemul judiciar din România, judecătorul Cezar Filip trage un semnal de alarmă. Aproape toate procesele sunt oprite până la decizia CCR privind pensiile speciale. În prezent, se judecă doar procese în materie penală, măsuri privative de libertate ori procese care afectează drepturile fundamentale ale părților pe parcursul urmăririi și câteva procese în contencios – administrativ.

”S-a vrut un semnal de alarmă foarte ferm. În primul rând pentru importanța principiilor care sunt afectate de ceea ce se întâmplă în prezent, în zona publică, și în al doilea rând pentru… repetitivitatea proiectelor de modificare a statutului magistraților pe zona de pensii și pe alte zone, care e de natură să creeze o instabilitate continuă în sistemul judiciar.

Citește și: CCR ar urma să decidă, astăzi, asupra reformei pensiilor magistraților, după două amânări. Șase din cei nouă judecători iau pensie specială

Pe lângă asta avem o retorică stigmatizantă a magistraților, care creează instabilitate în interior și afectează foarte grav percepția publică asupra justiției. Ședințele de judecată sunt suspendate. Inițial noi am suspendat pe 27 august. Nu am avut în perspectivă un protest atât de lungă durată. S -a vrut un semnal de alarmă îndreptat către Executiv, care, speram noi la acel moment, revine la un dialog firesc între instituțiile statului și nu continuă această ruptură între ce se întâmplă în activitatea puterii executive și ce se întâmplă în activitatea
puterii judecătorești”, a explicat judecătorul Cezar Filip, la Puterile Statului, pentru RomâniaTv.net.

Alte articole

Ce conține plângerea făcută de Călin Georgescu la CSM pe numele lui Nicușor Dan. Acuzații extrem de grave aduse președintelui

CSM continuă războiul cu Bolojan, pe tema pensiilor magistraților. ”Legea adoptată recent nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene”

Citește și: EXCLUSIV Lia Savonea, după ce ÎCCJ a atacat la CCR legea privind plata pensiilor private în rate: „Ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”

PROIECTUL LUI BOLOJAN ARUNCĂ HAOS ÎN JUSTIȚIE. Cum s-a ajuns la acest blocaj?

”Proiectul nu a integrat și o consultare a Consiliului Superior al Magistraturii pe forma aceasta finală. Asta a ajuns până la urmă una dintre principalele critici de neconstituționalitate, probabil o să discutăm un pic mai târziu despre asta. Formal, a existat dialog chiar noi, Asociația Magistraților din România, am fost la o întâlnire cu primul ministru și i -am comunicat percepțiile din interiorul sistemului, pentru că, dincolo de consultarea CSM, noi, Asociația Magistraților, ținem legătura, dacă vreți, la firul ierbii, cu magistrații, cu judecătorii de scaun și sunt anumite probleme aici și anumite efecte pe care proiectul îl are pentru noi, pentru magistrați. I -am prezentat toate aceste lucruri, numai puțin, dar asta nu a avut niciun efect, deci nu a modificat cu nimic nici proiectul. Nu a modificat cu nimic nici declarațiile publice care au avut loc în jurul acestui proiect și care, iată, creează instabilitate”, a explicat judecătorul Cezar Filip.

CU CE MODIFICĂRI NU SUNT DE ACORD JUDECĂTORII

”Sunt mai multe lucruri care nu sunt în regulă. În primul rând, modalitatea în care a fost abordată așa-zisa reforma pensiilor magistraților, pentru că nu e o reformă a pensiilor magistraților, e modificare a statutului magistraților. Cum a fost abordată această problemă? Într -un pachet de avarie, adoptat fără consultări parlamentare și fără consultarea oficială a Consiliului Superior al Magistraturii ca etapă în parcursul legislativ. Ori, noi vorbim aici de lege organică. Statutul magistraților este o lege organică și pentru modificarea lui, pentru efectele pe care le implică pentru sistemul judiciar, ea ar trebui să treacă printr -un parcurs legislativ. normal. Dezbateri parlamentare, consultare în comisii și așa mai departe, amendamente, pentru că e făcut pe repede înainte, nu ia în calcul efectele pe care le are în practică și el are puternice vulnerabilități de neconstituționalitate.

Vorbim de această vârstă de pensionare de 65 de ani, propusă prin noul proiect. Noi, în prezent, avem deja, și am acceptat acest lucru, avem o vârstă de pensionare de 60 de ani, introdusă prin legea 282 -2023, acum 2 ani.

Ce se spune acum în spațiu public? Dom ‘le, nu e normal ca judecătorii să mai iasă la 48 -49 de ani, trebuie să iasă la 65. Ori, în prezent, potrivit legii magistrației, trebuie să iasă la 60 de ani cu o etapizare.

Noul proiect, la rândul lui, vine cu o etapizare. Adică nu înlocuiești 48 de ani cu 65, înlocuiești 60 cu 65, iar ca început al etapizării și pe proiectul prim-ministrului Bolojan, anul acesta magistrații se vor pensiona la 48 de ani. Și pe proiectul guvernului, acum de la Curtea Constituțională. în 2026 se vor pensiona la 49, iar până la început de 2028 se vor pensiona la 50. Deci nu este atât de dramatică modificarea din punctul acesta de vedere. Însă, mai departe, etapizarea include niște salturi foarte mari, de natură să discrimineze. Magistrații între ei și magistrații față de celelalte categorii sociale. Pentru că se spune avem o reformă a pensiilor speciale. Da, dar ea e țintită pe o mică parte din beneficiarii pensiilor speciale. Avem polițiști, avem militari, avem servicii secrete care ei constituie grosul pensiilor speciale. Magistrații sunt o mică parte.

Apoi o discriminare între magistrații civili și magistrații militari, care nu sunt vizați de acest proiect. De ce? Pentru că ei sunt și militari și merg pe legea pensiilor militare și păstrează o vârstă mult mai redusă a pensiilor. Ori atunci când inițiezi și susții un proiect, trebuie să aliniezi toate aceste categorii. Dacă nu le aliniezi pe toate, dacă creezi rupturi între magistrații care se pensionează, destinatarii care se pensionează anul acesta și pensionarii care se pensionează peste o lună.

Dacă proiectul nu se integrează organic în ordinea de drept, va fi declarat neconstituțional. Deci etapizarea trebuie să fie suficient de extinsă și de să nu creeze rupturi.”, a mai spus judecătorul Cezar Filip la Romania TV.

”Apoi, e vorba de elementul acesta al independenței justiției, care l -am discutat și ar fi discutat tot timpul, care nu ține numai de pensiile speciale. El are un conținut mult mai extins. Dar atunci când abordezi pensiile speciale, ești pe terenul independenței justiției. Nu poți adresa numai problema pensiilor speciale fără să adresezi și celelalte probleme corelate din statutul judecătorilor.

Dacă astăzi avem un pensionar de 48 de ani, înseamnă că în urmă cu 25 de ani am avut un judecător de 23. Atunci când adresezi problema pensiilor, trebuie să adresezi și problema recrutării. Pentru că din cauza asta am ajuns aici”, a mai spus judecătorul.

”Nu numai că suntem de acord, dar proiectul prin care s -a stabilit vârsta de 60 de ani și s -a înlăturat posibilitatea pensiei mai mare decât salariul a fost acceptat de noi cum a fost acceptat? Prin faptul că nu l -am contestat la Curtea Constituțională în 2023. S-a contestat inițial, s -a întors în procedură parlamentară, iar forma următoare nu am mai contestat -o. Cu toate că erau și pe acolo niște vulnerabilități care deja au început să se manifeste în dosare, în practica CCR. Dar noi am acceptat -o. Înțelegem ce e normal și ce nu e normal. Înțelegem că societatea vrea să existe o vârstă mai înaintată de pensionare și e normal să fie așa.

Mai mult, vârsta de pensionare, impunerea unei vârste, nu e un element în sine de neconstituționalitate. El ține mai mult de politica legislativă și atunci putem să o stabilim. La 60, cum e în prezent, poate chiar mai înaintată. Dar ea trebuie să treacă prin acest parcurs de discutare a legii în Parlament, de consultare a toți factorilor implicați, ca să ajunge la un proiect bun la final. Nu așa pe repede înainte, prin simpla asumare a răspunderii, fără nicio dezbatere”, a mai spus Cezar Filip.

O altă nemulțumire are legătură cu cuantumul pensiei.

”Cuantumul se modifică. S -a modificat și înainte se modifică și acum. Inițial s -a stabilit că nu poate fi mai mare decât salariul net, pentru că ăsta este un reper și la nivel european și în practica Curții Constituționale, pe care l -a afirmat și l-a reafirmat, în sensul că pensia de serviciu trebuie să fie cât mai aproape de nivelul salarial, ca o componentă a independenței judecătorilor. Cât mai aproape de pensia de salariu de ultima lună nu înseamnă neapărat, egal cu ultimul salariu, dar să fie undeva același nivel pe care magistratul să continuă salariul. Noua propunere, ce spune? Vine cu o reducere de 25 % practic a procentului din nivelul salarial. E o modificare consistentă”, mai reclamă judecătorul.