Aproape 46.000 de persoane au semnat o petiţie iniţiată de Declic prin care cer Adunărilor Generale ale Curţilor de Apel din România să o revoce pe şefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache.
În petiţia lansată marţi şi care a adunat, în doar o zi, peste 45.700 de semnături se solicită Adunărilor Generale ale celor 15 Curţi de Apel din România să o revoce din Consiliul Superior al Magistraturii pe preşedinta CSM, Elena Costache (foto).

„CSM şi-a pierdut rolul de garant al independenţei justiţiei. Consiliul, prin preşedinta sa, Elena Costache, apelează la metode de intimidare pentru a-şi apăra pensiile speciale, însă nu intervine când marile dosare de corupţie sunt închise pe bandă rulantă şi magistraţii oneşti sunt hărţuiţi. Cel mai recent act de intimidare este plângerea penală făcută Oanei Gheorghiu, după declaraţiile privind pensiile speciale”, se arată în petiţie.
În document se argumentează că în ultimele săptămâni CSM a avut frecvente poziţionări, aproape zilnic, împotriva persoanelor publice sau organizaţiilor civice care au cerut reformarea sistemului de pensii speciale sau revocarea Liei Savonea de la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„Consiliul a devenit principalul instrument de intimidare, prin plângeri penale împotriva tuturor celor care contestă sistemul privilegiilor din justiţie. Este cazul Oanei Gheorghiu, vicepremier în Guvern, împotriva căreia s-a redactat o plângere fără temei juridic. Prin acest demers, CSM îi avertizează pe toţi cei care îndrăznesc să ceară reformarea şi tăierea pensiilor speciale că vor putea să fie anchetaţi penal. Pe de altă parte, în ultimele luni, CSM nu a avut nicio reacţie publică referitoare la decizii cel puţin controversate ale instanţelor, care au dus la scăparea de dosare a marilor corupţi. Consiliul condus de Elena Costache nu a avut nicio problemă când un complet de judecători de la Înalta Curte a fost recuzat şi înlocuit cu un altul, într-un mare dosar de corupţie, doar pentru că voia să ceară un punct de vedere la Curtea Europeană de Justiţie”, sunt argumente invocate în petiţie.
Semnatarii acestei petiţii consideră că judecătorii şi judecătoarele din Curţile de Apel care au ales-o pe Elena Costache în CSM „au datoria să voteze acum revocarea ei din Consiliu”, subliniind că este important ca magistraţii oneşti să ia atitudine şi să nu rămână tăcuţi, în timp ce justiţia „este distrusă chiar de la vârful ei”.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au anunţat, luni, că au depus plângere pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare, după declaraţiile Oanei Gheorghiu care a spus că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le-a transmis acestora că până acum ”au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.
Un val de reacţii a urmat anunţului CSM, de la oameni din justiţie care au anunţat că susţin demersul, până la profesionişti în drept care au arătat că acesta este neîntemeiat.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că nu va semna o eventuală cerere de avizare a urmăririi penale în cazul Oanei Gheorghiu, şeful statului catalogând drept „exagerată” reacţia CSM.
Nicuşor Dan, solicitat să comenteze eliberările marilor corupţi dispuse în ultima vreme de ÎCCJ: Este un semnal foarte prost pentru societate / Sentimentul de justiţie socială este grav afectat de aceste măsuri
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, în legătură cu eliberările marilor corupţi, dispuse în ultima perioadă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că reprezintă un semnal foarte prost pentru societate şi că sentimentul de justiţie socială este grav afectat de aceste măsuri. Preşedintele a adăugat că statul a investit foarte mult în documentarea acestor fapte grave de corupţie, iar aceşti oameni scapă foarte repede.
Nicuşor Dan a fost întrebat cum ar trebui să privească societatea valul de eliberări ale marilor corupţi cu prejudicii de sute de milioane de euro pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe dispune în ultima perioadă şi cum comentează aceste lucruri.
”Este un semnal foarte prost pentru societate. Societatea şi despre asta există şi Strategia Naţională de Apărare, despre asta este şi încrederea cetăţenilor în statul român, mare parte despre sentimentul de justiţie socială care este grav afectat de aceste măsuri. Adică statul a Investit foarte mult în a documenta fapte grave de corupţie cu prejudicii foarte mari pentru stat şi oamenii ăştia scapă foarte repede. Ceea ce eu n-am văzut şi cumva este şi vina mea de a explica oamenilor, cât din această decizie revine Curţii Constituţionale, cât revine Parlamentului şi cât revine instanţei de judecată. Eu n-am văzut analiza asta nicăieri în spaţiul public, pentru că ea ar fi relevantă”, a afirmat Nicuşor Dan.
Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Ionuţ Costea, fostul preşedinte Eximbank şi cumnat al lui Mircea Geoană, care fuseseră condamnaţi în dosarul de corupţie legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa, au fost puşi în libertate în urmă cu o săptămână, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cerererile de recurs în casaţie formulate de cei doi.
De asemenea, pedeapsa fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov, condamnat la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor, a fost redusă la cinci ani de închisoare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, marţi, recursul în casaţie formulat de aceasta.
Înalta Curte de Casaţie a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva lui Darius Vâlcov pentru trafic de influenţă ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Magistraţii au menţinut pedeapsa de cinci ani de închisoare aplicată lui Darius Vâlcov pentru spălare a banilor.
Fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall consideră că preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, ar trebui să îşi dea demisia de onoare sau să fie revocată. Despre preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Lia Savonea, fostul ministru spune că este „toxică” şi crede că aceasta trebuie revocată, Birchall susţinând că Savonea nu avea prerogativa constituţională să propună Acordul pentru Justiţie făcut public de ÎCCJ.
Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au propus un ”acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, în care se prevede că ”Justiţia nu poate fi subiect de campanie, ţintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităţilor altor puteri ale statului”.
Acordul face referire şi la ”depăşirea neîntârziată a situaţiei actuale de criză”, prin clarificarea publică, printr-o poziţie comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraţilor a fost îndeplinit şi nu afectează eligibilitatea fondurilor europene, dar şi prin adoptarea unei soluţii legislative unitare privind regimul de pensionare.
Totodată, se solicită un plan realist de etapizare a modificărilor legislative privind pensionarea, dar şi acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcţionate transparent către magistraţii care asigură efectiv funcţionarea instanţelor şi parchetelor.