Cutremur în Vrancea marţi la prânz. Ce magnitudine a avut seismul

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,4, s-a produs marți, la ora locală 12:12, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 139,9 km, în apropierea următoarelor orașe: 44 km vest de Focșani, 61 km nord de Buzău, 68 km est de Sfântu-Gheorghe, 79 km est de Brașov și 93 km nord-est de Ploiești.

Cutremur cu magnitudinea 3.4 în Olanda din cauza extracţiei de gaze naturale: „Al treilea cel mai puternic din istorie regiunii”

Cele mai mari seisme din acest an, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Alte articole

Cutremur violent la început de an. Epicentrul, la o adâncime de doar 10 Km

Cutremur în Vrancea. Ce magnitudine a avut şi în ce oraşe s-a propagat unda seismică

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.

Cutremure de pana in 7 grade pe scara Richter s-ar putea produce in Romania in perioada imediat urmatoare, insa pana in 2030 „nu vom avea un cutremur catastrofal”, potrivit lui Gheorghe MARMUREANU, Directorul Institutului pentru Fizica Pamantului, citat de MEDIAFAX. Acesta a precizat faptul ca in ultima perioada activitatea seismica s-a intensificat, saptamana trecuta avand loc 23 de cutremure in doar 2 zile, insa acestea au fost de intensitate mica, sub 4 grade, care nu activeaza cutremurele adanci, adica cele periculoase.

Astfel, „pentru Romania cutremurele periculoase sunt cele adanci petrecute in Vrancea, la alt etaj, adica intre 90 pana la 180 kilometri, in timp ce acestea din ultima vreme au 10-12 kilometri”, a explicat MARMUREANU.

Desi expertii in domeniu sunt de parere ca pana in 2022 sau 2030 nu vom avea un cutremur catastrofal, Romania ramane una dintre cele mai expuse state europene la riscul de cutremur, care ar putea avea efecte devastatoare in special in mediul urban.

Cutremur în România, vineri dimineață. În ce orașe s-a simțit

Spre exemplu, in cazul un cutremur de peste 7 grade, similar celui din 1977, peste 6.000 de bucuresteni si-ar putea pierde viata, iar 16.000 ar putea fi raniti grav, se arata intr-un studiu elaborat recent de catre specialisti din cadrul autoritatilor locale. La aceste pagube umane s-ar mai adauga si aproximativ 35.000 de cladiri devastate. O problema importanta care se ridica este si gradul de pregatire a autoritatilor pentru astfel de evenimente, inclusiv cea de reabilitare a cladirilor cu grad seismic ridicat. Potrivit Primarului Municipiului Bucuresti, Sorin OPRESCU, in capitala au fost reabilitate doar 50 de cladiri din cele 301 identificate cu grad seismic ridicat, in conditiile in care lucrarile inainteaza cu numai 8-10 cladiri pe an.

Amintim ca printre masurile adoptate de autoritati in sensul reducerii efectelor devastatoare a unor evenimente catastrofice, se numara si Legea asigurarii obligatorii a locuintelor (AOL). Astfel, incapand cu data de 15 iulie a anului curent romanii au obligatia sa incheie o polita de asigurare, care acopera si riscul de cutremur. La aproape patru luni de la lansarea campaniei, societatile membre PAID au reusit sa vanda 130.000 de polite de asigurare obligatorie, estimarile pana in ianuarie 2011 fiind de 250.000 de polite.