Câți bani primesc zilierii români din Germania, care se adună la un loc și așteaptă să fie luați la muncă

Pentru unii români, este singura modalitate de a câștiga rapid 100, 150 sau chiar 120 de euro pe zi. Într-o dimineață friguroasă de noiembrie pe străzile din Frankfurt Ostend, apar primii doritori de muncă.

Bărbații îmbrăcați în echipament de muncă se aliniază de-a lungul străzii Howaldtstraße de la primele ore, iar pe măsură ce se luminează, grupul crește considerabil, relatează stiridiaspora.ro. Oamenii care se cunosc își dau mâna și schimbă câteva cuvinte în română sau rusă. Aici vin zilierii care speră la o zi de muncă plătită pe loc.

Citește și: Povestea tinerei de 24 de ani care a luat-o de la zero într-o țară străină. Cât câștigă ca bonă în Elveția: ”Economisesc aproape 2.000 de euro”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tot mai mulți români ajung zilieri în Germania

Majoritatea muncitorilor sunt din Republica Moldova, dar printre ei sunt și români. Toți așteaptă mici firme de grădinărit sau echipe de muncitori care au nevoie de forță de muncă fără birocrație: descărcat, cărat, săpat, sprijinit la lucrări simple. Nici diplomă nu trebuie, nici germană.

Alte articole

MAE reacționează după derapajele șefei AfD la adresa românilor din Germania. Mesajul dur transmis de instituție: „Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”

70% din românii din Hagen beneficiază de ajutoare sociale. Situația a atras atenția presei din Germania, reportaj devastator pe un post naţional VIDEO

Pe stradă, câștigurile sunt mai mari și mari rapide: minim 15 euro pe oră, între 100 și 150 de euro pe zi, uneori chiar 200 de euro.

Totul vine la pachet cu un risc constant: un angajator te poate lăsa oricând fără bani la finalul zilei.

Petru, unul dintre puținii care pot discuta pe limba germană, spune că cei mai mulți locuiesc în cămine pentru muncitori, în Offenbach, orașul vecin mai sărac: „Suntem câte doi în cameră. Casa ne-a găsit-o administratorul, și el tot din Moldova”.

Unii dintre ei au acte, alții nu. Uneori vine vorba chiar și de pașapoarte false: „Mai mult nu vreau să spun”, închide Petru discuția.

Citește și: Serviciu militar obligatoriu pentru bărbaţi şi femei? Referendum în neutra Elveţia

Povestea unui român de 60 de ani

Când grupul începe să se împrăștie spre Sonnemannstraße, acolo stă Vasile. Nu se amestecă în discuții, stă retras, cu rucsacul în mână. Este român și are 60 de ani, fiind probabil cel mai vârstnic de acolo. A învățat zidărie în România socialistă.

Maurer am fost, atunci, în comunism”, spune scurt, cu un gest de dispreț, ca și cum ar alunga amintirea.

Acasă a lăsat trei copii. Cel mai mare se pregătește de nuntă. „Sper să devin bunic curând”, spune, iar ochii îi lucesc pentru o clipă, într-un amestec de oboseală și speranță.