ABONAMENTELE care îți mănâncă banii fără să-ți dai seama. Cum să oprești cheltuielile „invizibile”, înainte să-ți golească portofelul

De foarte multe ori, nu inflația sau „viața scumpă” ne dărâmă bugetul, ci abonamentele care curg, lună de lună, fără să le mai băgăm în seamă. 15 lei aici, 29 de lei acolo, încă 9,99 „nu contează”… până când contează. Și doare.

Articolul acesta e făcut să te „trezească” puțin, dar într-un mod constructiv: nu ca să te simți vinovat, ci ca să pui pauză și să recapeți controlul.

De ce sunt abonamentele atât de periculoase pentru buget

Nu abonamentul în sine e problema, ci combinația de:

• Sumă mică – „lasă, ce contează 15–20 de lei…”
• Plată recurentă, automată – nu mai simți că „dai banii” în mod conștient
• Lipsa de atenție – după 2–3 luni nici nu-ți mai amintești exact ce plătești

Alte articole

„Vor exista disponibilizări în sectorul bugetar, poate 10-15.000 de posturi sau mai mult”. Dilema Guvernului Bolojan în fața reducerii cheltuielilor statului

Veste excelentă pentru clienţii Digi RCS RDS. Anunţ de ultimă oră făcut de companie

Creierul nostru nu percepe 5–10 plăți mici ca pe o cheltuială mare. Dar matematica nu iartă:
5 abonamente „mici” x 30 lei = 150 lei/lună
150 lei x 12 luni = 1.800 lei/an.

Și asta e doar partea vizibilă. De multe ori sunt mai multe.

S-ar putea să fii convins că nu ai multe abonamente. Te asigur că aproape toată lumea spune asta înainte să se uite pe extrasul de cont.

Iată câteva dintre „găurile” cele mai frecvente:

• Streaming video și muzică: Netflix, HBO Max, Disney+, Spotify, YouTube Premium etc.
• Aplicații pe telefon: editare foto, meditație, jocuri, cloud, aplicații de fitness.
• Abonamente la jocuri: pentru copii sau pentru tine – platforme de gaming, item-uri recurente, „pachete speciale”.
• Cloud & storage: spațiu în plus pe Google, iCloud, alte servicii de stocare.
• Servicii „extra” pe lângă utilități: asigurări atașate la facturi, extra-opțiuni la telefon, internet sau cablu pe care nu le mai folosești.
• Newslettere plătite, cursuri, platforme de învățare: poate ai plătit ceva „pe lună” și ai uitat.
• Abonamente făcute pe perioada reducerilor: „prima lună gratuit, apoi doar 19 lei pe lună” – și luna gratuită a trecut de mult.

Fiecare în parte pare nevinovat. Împreună, îți pot mânca liniștit echivalentul unei rate, al unui fond de urgență sau al unei mini-vacanțe pe an.

Cum faci un „audit de abonamente” în 30 de minute

Nu ai nevoie de aplicații sofisticate. Ai nevoie doar de un pic de sinceritate și un extras de cont.

1. Deschide extrasele de cont pe ultimele 2–3 luni
Uită-te pe plățile lunare repetitive: aceleași sume, aceleași nume de companii. Notează TOT ce se repetă.

2. Fă o listă pe hârtie sau într-un fișier
Scrie așa, foarte simplu:

• Nume serviciu
• Sumă lunară
• Pentru ce este (clar!)
• Mai folosesc? Da / Nu / Rar

3. Întreabă-te sincer, pentru fiecare:

• Îl folosesc cu adevărat sau doar „e acolo”?
• Îmi aduce valoare, bucurie, ușurare… sau doar e „nice to have”?
• Dacă mâine mi s-ar dubla suma, l-aș păstra sau l-aș anula instant?

Răspunsul la ultima întrebare este, de multe ori, decisiv.

4. Împarte-le în trei categorii:

• PĂSTREZ – le folosesc, mi le permit, îmi aduc valoare clară.
• RENEGOCIEZ / CAUT VARIANTĂ MAI IEFTINĂ – de exemplu, plan mai mic, cont partajat legal în familie, trecerea de la lunar la anual (dacă știi sigur că îl vrei).
• ANULEZ – nu mai simți nici beneficiul, nici bucuria. Doar obișnuință.

De ce ne e greu să renunțăm la abonamente

Nu e vorba doar de bani, ci și de psihologie:

• „Nu e momentul acum” – mereu pare că vei avea timp „să te ocupi” de asta altă dată.
• Frica de a „pierde ceva” – chiar dacă nu mai folosești un serviciu, creierul reacționează ca și cum ți se ia ceva important.
• Identitatea – uneori ne legăm de ideea „eu sunt genul de om care are X, Y, Z”, chiar dacă nu le mai folosim.

Adevărul este simplu și ușor inconfortabil:
nu ești ceea ce plătești, ești ceea ce folosești și ceea ce trăiești.

Abonamentele pe care doar le „hrănești cu bani” fără să-ți aducă nimic înapoi sunt, de fapt, o formă de scurgere de energie, nu doar de bani.

Cum te protejezi pe viitor de „scurgerile invizibile”

1. Regula celor 3 întrebări înainte de un nou abonament

Înainte să bifezi „start trial” sau „abonare”, întreabă-te:

1. Am timp să folosesc acest serviciu suficient de des ca să merite banii?
2. Am deja ceva similar pentru care plătesc? Chiar am nevoie de încă unul?
3. Îl voi mai dori și peste 3 luni sau doar sunt entuziasmat acum?

Dacă nu poți răspunde „DA” clar măcar la două dintre ele, mai bine nu.

2. Păstrează o „listă vie” cu abonamentele tale

Poate fi o foaie lipită în agendă sau un fișier simplu. Important e:

• să fie la vedere;
• să actualizezi lista de fiecare dată când te abonezi sau dezabonezi de undeva;
• să pui data reînnoirii lângă fiecare (mai ales dacă ai perioadă de trial).

3. Alege o „zi de dezabonare” în fiecare lună

O zi fixă – de exemplu, în prima duminică a lunii – în care:

• îți verifici lista de abonamente;
• decizi ce rămâne și ce pleacă;
• te uiți pe extrasele de cont după plăți dubioase sau noi abonamente uitate.

Faptul că știi că „vine ziua de dezabonare” îți dă o senzație de control și te trezește din pilot automat.

4. Card separat pentru abonamente

Dacă ai posibilitatea, folosește:

• un card separat doar pentru abonamente și plăți online mici;
• limite clare pe acel card (nu ții toți banii acolo).

Astfel:

• vezi mai clar câți bani se duc DOAR pe abonamente în fiecare lună;
• dacă se întâmplă ceva sau uiți de un serviciu, nu-ți „mănâncă” tot bugetul.

Mai multe, pe sfatulparintilor.ro