Potrivit celor mai recente date publicate de INS, numărul șomerilor din România a crescut alarmant în luna octombrie. Siuația nu a mai fost întâlnită din 2021, din perioada pandemiei de coronavirus.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, numărul şomerilor din luna octombrie a anului 2025 a fost de 487.300, în creștere cu peste 23.000 de șomeri față de aceeaşi perioadă a anului precedent.
”Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie – septembrie 2025”, spun cei de la Institutul Național de Statistică.
Economiștii BRD spun într-un raport destinat investitorilor („Romania Economic Outlook”) că șomajul este la cote înalte și pentru că cererea de forță de muncă este în scădere, iar multe companii au recurs la concedieri, inclusiv din cauza automatizării și digitalizării proceselor de producție, scrie Hotnews.ro.
De asemenea, economiștii BRD mai spun că în timp ce susținătorii creșterii salariului minim tind să îl vândă ca o politică reciproc avantajoasă, economia se referă, în cele din urmă, la compromisuri. Prin urmare, deciziile privind salariul minim trebuie elaborate cu atenție, luând în considerare particularitățile contextului socio-economic, competitivitatea, creșterea productivității și perspectivele de angajare.
Potrivit raportului citat, piața muncii se luptă să susțină o creștere mai mare a productivității, deoarece creșterea locurilor de muncă este concentrată în locuri de muncă de calitate scăzută, iar nepotrivirile în materie de competențe sunt larg răspândite.
Un raport al FMI arată că 3-5 milioane de români, adică 21% din populația României lucrează în străinătate. Eliminarea decalajului de 9½ puncte procentuale față de media UE în ceea ce privește rata de participare pe piața muncii din România ar crește forța de muncă cu aproximativ 14,5%, ar reduce deficitul de forță de muncă și ar crește PIB-ul potențial cu aproximativ 6,5%, contribuind la susținerea creșterii economice arată raportul FMI. De asemenea, ar crește veniturile fiscale.
Participarea forței de muncă a României este relativ scăzută, circa 70%, a doua cea mai mică din UE, și cu 9½ puncte procentuale mai mică decât media țărilor UE (cu excepția României). Asta se întâmplă în aproape toate grupurile demografice, definite după sex, nivel de educație și vârstă.
Persoanele care lucrează în alte țări, dar își mențin reședința în România, nu sunt luate în considerare ca parte a forței de muncă a României, dar sunt totuși luate în considerare în populația acesteia, reducând rata de participare pe piața muncii.