Justificarea ministrului Apărării din Croaţia, după ce a fost reintrodus serviciul militar obligatoriu: „Îi ajută pe tineri să scape de obiceiurile proaste”

Măsura reprezintă o ruptură față de politica adoptată în 2008, când Croația a renunțat la recrutarea obligatorie, cu un an înainte de aderarea la NATO, în favoarea profesionalizării forțelor armate. Reintroducerea serviciului militar are loc pe fondul percepției crescânde a riscurilor de securitate, autoritățile de la Zagreb considerând că proximitatea conflictelor din regiune nu mai permite menținerea exclusivă a unui model bazat pe militari profesioniști.

Apropierea geografică de Ucraina a fost invocată în mod repetat în dezbaterea publică, Croația fiind separată de zona de conflict doar de Ungaria. Un episod care a amplificat aceste temeri a avut loc în 2022, când o dronă rătăcită, despre care s-a presupus că ar fi fost ucraineană, s-a prăbușit la Zagreb. Incidentul nu a provocat pagube semnificative, însă a atras atenția asupra vulnerabilităților de securitate și asupra riscurilor generate de conflictele din vecinătate.

Guvernul croat a argumentat că actualul efectiv militar activ, de sub 15.000 de soldați, este insuficient pentru a face față unor eventuale amenințări majore. În acest context, înaintea alegerilor parlamentare din 2024, executivul a propus reintroducerea serviciului militar național pentru absolvenții de liceu de sex masculin. Ministrul Apărării, Ivan Anusic, a susținut că armata poate contribui la formarea disciplinei și la pregătirea tinerilor pentru situații de criză, inclusiv prin corectarea unor comportamente considerate nocive.

Inițiativa a beneficiat de un sprijin semnificativ în rândul populației. Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 70% dintre cetățenii Croației s-au declarat favorabili revenirii la serviciul militar obligatoriu. Acest sprijin s-a reflectat și în rezultatul alegerilor, partidul de guvernământ HDZ fiind reales și punând ulterior în aplicare politica anunțată.

Alte articole

Ce se întâmplă cu şoferii care rămân fără permis. Regula este foarte drastică

Țara din spațiul UE care a introdus serviciul militar obligatoriu. Recrutările încep chiar din acest an

Citeşte şi: Mii de români sunt în pericol să piardă ajutorul social pentru persoanele apte de muncă. Proiectul legislativ care lovește în cei mai nevoiași

Legislația necesară a fost adoptată fără dificultăți majore în parlament, în luna octombrie a anului trecut, cu 84 de voturi pentru și doar 11 împotrivă. Ministerul Apărării a demarat rapid procedurile de recrutare, primul val de tineri fiind contactat la începutul anului 2026. Potrivit autorităților, procesul s-a desfășurat fără proteste semnificative sau reacții negative notabile.

Decizia Croației se înscrie într-o tendință mai largă observată în statele din fosta Iugoslavie, unde mai multe guverne analizează posibilitatea reintroducerii unor forme de recrutare obligatorie. În perioada regimului socialist condus de Josip Broz Tito, serviciul militar era obligatoriu, iar Armata Populară Iugoslavă se baza în mare măsură pe recruți și pe un număr mare de rezerviști instruiți.

În Slovenia, de exemplu, partidele care au format un guvern naționalist de dreapta în 2020 au inclus reintroducerea serviciului militar în acordul de coaliție. Fostul premier Janez Jansa a susținut în mod repetat că forțele armate slovene, care numără aproximativ 7.000 de militari, nu mai sunt suficiente pentru apărarea țării. Deși actualul guvern de centru-stânga nu a adoptat această măsură, subiectul ar putea reveni pe agenda publică odată cu alegerile parlamentare programate pentru luna martie, în condițiile în care partidul lui Jansa conduce în sondaje.

Și în Serbia, autoritățile discută de mai mulți ani despre reintroducerea recrutării obligatorii. Deși termenele anunțate anterior nu s-au concretizat, ministrul Apărării, Bratislav Gasic, a declarat recent că un proiect legislativ ar putea fi prezentat parlamentului în cursul acestui an.

Citeşte şi: Oligarh rus, găsit mort în Cipru. Omul de afaceri dispăruse cu o zi înainte de moartea unui diplomat rus