Guvernul Bolojan a pus gând rău celor mai amărâţi români. Toate primăriile vor putea executa silit, începând cu acest an, indemnizațiile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și venitul minim de incluziune, dacă au restanțe la plata taxelor și impozitelor locale.
Măsura este inclusă în al treilea pachet propus de guvern, care vizează reforma administrației, care va fi adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament. Autoritățile locale vor reține, astfel, lunar sume direct din ajutoarele sociale, pe baza titlurilor executorii emise de organele fiscale locale. Ulterior, banii reținuți vor fi virați în bugetele primăriilor, în termen de 10 zile lucrătoare. Executarea silită va fi suspendată imediat după ce beneficiarii își vor achita datoriile.
Măsura vizează persoanele cu handicap grav care au optat pentru indemnizația de asistent personal sau de însoțitor, părinți sau reprezentanți legali ai copiilor cu handicap grav, dar și familiile sau persoanele singure care beneficiază de venit minim de incluziune.
Indemnizația asistentului personal este egală cu salariul minim net pe economie și ajunge în prezent la 2.574 de lei lunar.
În cazul venitului minim de incluziune, sumele sunt semnificativ mai mici: de la 346 de lei pe lună per membru de familie, până la 504 lei pentru persoanele singure de peste 65 de ani, sau maximum 879 de lei pe membru de familie pentru sprijinul acordat familiilor cu copii.
Începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale, prevede proiectul Guvernului.
Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare.
Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi, conform legislației în vigoare.
Dacă beneficiarii obțin certificate de atestare fiscală care confirmă stingerea obligațiilor fiscale, organele fiscale locale trebuie să oprească executarea silită.
Vor fi executate în contul impozitelor și indemnizațiile asistenților persoanelor cu handicap grav
Asistentul personal este persoana fizică care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul persoanei cu handicap grav îngrijirea și protecția pe baza nevoilor individuale ale acesteia. Activitatea acestuia se desfășoară în baza unui contract individual de muncă pe perioada corespunzătoare valabilității certificatului de încadrare în grad grav de handicap și în condiții specifice privind munca la domiciliu, încheiat cu primăria de domiciliu sau de reședință a persoanei cu handicap grav.
Ai datorii la ANAF, rămâi fără casă şi maşină. Guvernul trimite recuperatori străini după tine
CITEȘTE ȘI Explozie de concedii medicale exact de Sărbători. Bolojan: Am făcut bine că am redus plata concediilor medicale. Exact când era punte între Crăciun și Anul Nou, între Paștele ortodox și cel greco-catolic, aveam o explozie de concedii
Proiectul Guvernului Bolojan introduce reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare. Astfel, din 2026 indemnizația va putea fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale datorate titularilor.
De asemenea, primăriile pot reține sumele datorate din indemnizație la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale transmit titlurile executorii pentru obligațiile restante în anumite termene.
Scopul principal al acestei modificări este de a permite autorităților fiscale să recupereze datoriile fiscale restante prin reținerea și executarea silită din indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav, începând cu 2026.
De asemenea, se urmărește asigurarea unei mai bune colectări a impozitelor și taxelor locale, protejând bugetele locale, în timp ce menține drepturile beneficiarilor de indemnizație să primească plățile complete dacă își achită obligațiile fiscale.
Florin Manole, ministrul Muncii, a anunțat la Digi 24 că va înființa un fond pentru persoanele cu dizabilități, colectat din taxele companiilor cu peste 50 de angajați, transmite Mediafax. El a dezvăluit că în unele județe au fost descoperite 25% incorectitudini la controalele făcute.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a comentat la Digi 24 problema fraudelor în sistemul de ajutoare pentru persoanele cu dizabilități.
Referitor la subiectul persoanelor cu dizabilități, ministrul a spus: „Sunt lângă premier pe tema fraudei. Da, acolo are dreptate. Corpul de control a făcut controle”.
El a dat un exemplu concret: „A vorbit premierul despre o anumită vamă unde sunt 11 vameși și au toți dizabilități. 6 dintre ei au renunțat deja. În săptămâna viitoare, documentele vor merge la parchet”.
Întrebat cât de mare este frauda, ministrul a răspuns: „Avem eșantioane în anumite județe unde am făcut controle. Eșantioane. Nu vreau să le generalizez. În care au fost și 25% incorectitudini”.
„Avem cazurile celebre cu persoanele cu deficiențe grave de vedere care aveau permis de conducere și îl foloseau. După încrucișări de baze de date Agenția pentru Dizabilitate cu Poliția Rutieră au început să renunțe foarte multe dintre ele la dizabilitate, în ghilimele”.
Ministrul a anunțat o măsură concretă: „Mai mult decât atât pentru oamenii aceștia care au nevoi reale, putem și trebuie să constituim un fond. Și premierul Bolojan este de acord”.
El a explicat: „După legea bugetului de anul acesta voi veni cu proiectul care să înființeze un fond pentru persoanele cu dizabilități care să fie colectat din taxele pe care companiile care au peste 50 de angajați le plătesc acum la bugetul de stat și se duc așa în neant. Se duc în buget în modul general. Se pierd acolo”.
Referitor la utilizarea acestui fond, Manole a spus: „Aceste companii plătesc niște taxe care ar trebui colectate într-un fond pentru persoanele cu dizabilități care să sprijine de exemplu cu diferite facilități ca persoanele cu dizabilități care pot lucra să intre în piața muncii”.
Referitor la măsuri concrete, Manole a anunțat: „Am cerut Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să aibă o persoană dedicată în fiecare județ pentru tema angajării persoanelor cu dizabilități”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a recunoscut într-o intervenție la Digi24 că anul 2026 va fi dificil pentru o mare parte a populației, în special pentru cei cu venituri mici.
Creșterea TVA, inflația și majorarea impozitelor locale sunt factori care vor continua să apese asupra nivelului de trai.
Întrebat dacă familia sa a resimțit majorarea impozitelor locale, ministrul a confirmat că acestea au crescut considerabil, menționând că soția sa a plătit aproximativ 1.200 de lei pentru o locuință din Chitila, față de 400-500 de lei anul trecut. Manole a subliniat însă că problema reală nu este impactul asupra familiilor cu venituri mari, ci presiunea disproporționată exercitată asupra celor cu venituri reduse.
Ministrul a reiterat că impozitarea progresivă rămâne, în opinia sa, soluția corectă pentru reducerea inechităților fiscale. Potrivit acestuia, sistemul actual pune o presiune egală pe oameni cu venituri foarte diferite, ceea ce afectează grav categoriile vulnerabile.
Florin Manole a arătat că această soluție este susținută de rapoarte ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, însă implementarea ei depinde de o decizie politică în cadrul coaliției de guvernare, unde există opoziție.
În paralel, ca şi premierul Bolojan, ministrul a insistat pe necesitatea îmbunătățirii colectării taxelor, combaterii evaziunii și reformării companiilor de stat cu pierderi.
TVA, salariul minim și impactul asupra nivelului de trai
Ministrul a admis că majorarea TVA a fost inevitabil resimțită de populație și a contribuit la creșterea inflației. El a precizat că partidul său s-a opus acestei măsuri încă din negocierile inițiale, tocmai din cauza efectelor asupra bugetelor mici.
În ceea ce privește salariul minim, Manole a confirmat că acesta va crește abia de la jumătatea anului, în urma unei negocieri politice.
Sprijin pentru pensionarii cu venituri mici
O veste pozitivă ar putea veni pentru pensionarii cu venituri reduse.Ministrul a anunțat că va propune în coaliție reluarea schemei de sprijin financiar acordate anul trecut, când aproximativ două milioane de pensionari au primit un ajutor total de 800 de lei.
Valoarea exactă a sprijinului pentru 2026 nu a fost stabilită, însă Florin Manole a declarat că obiectivul este cel puțin menținerea nivelului anterior.
El a criticat înghețarea pensiilor decisă de guvern, subliniind că inflația afectează în primul rând pensionarii cu venituri mici.
ANAF schimbă regulile şi începe vânătoarea datornicilor
Noile prevederi vizează publicarea obligatorie a listelor cu debitorii care au obligații fiscale restante, eliminarea unor informații din categoria secretului fiscal și introducerea unor condiții stricte pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport.
Proiectul de lege urmărește, potrivit Guvernului, creșterea transparenței fiscale, stimularea conformării voluntare și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetele locale și centrale.
Una dintre cele mai importante modificări propuse este extinderea obligației organelor fiscale de a publica pe propriile site-uri listele contribuabililor care înregistrează obligații fiscale restante. Această obligație va viza atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice, urmând să fie publicat și cuantumul datoriilor fiscale.
Pentru creanțele administrate de organele fiscale locale, publicarea listelor se va face prin dispoziție a autorității executive locale și în Monitorul Oficial.
În cazul persoanelor fizice, lista va conține date precum numele contribuabilului, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal, în scopul asigurării unei transparențe sporite.
La nivelul organelor fiscale centrale, publicarea listelor va fi realizată conform ordinului președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar la nivel local, prin hotărâre a consiliului local.
Proiectul introduce o noutate importantă și pentru contribuabilii care își respectă obligațiile fiscale. Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care au declarat și au achitat la termen toate obligațiile fiscale, fără restanțe, vor fi incluse pe liste publice distincte, afișate pe site-urile oficiale ale organelor fiscale centrale și locale.
Guvernul apreciază că această măsură poate funcționa ca un stimulent pentru conformarea fiscală, oferind o formă de recunoaștere publică celor care își îndeplinesc corect obligațiile. Publicarea acestor liste va urma aceleași proceduri administrative, inclusiv afișarea în Monitorul Oficial Local, la sub-eticheta „Alte documente”, acolo unde este cazul.
Fără datorii la bugetul local nu se vor mai putea cumpăra clădiri, terenuri sau autovehicule
Un alt element central al proiectului de lege îl reprezintă introducerea unei condiții obligatorii pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport. Cumpărătorii vor fi obligați să prezinte certificate de atestare fiscală care să demonstreze achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru.
Proiectul prevede explicit că prezentarea certificatului de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea situației obligațiilor fiscale pe cale electronică, prin interconectarea bazelor de date ale autorităților.
Actele de înstrăinare încheiate cu încălcarea acestor prevederi vor fi nule de drept, ceea ce înseamnă că tranzacțiile respective nu vor produce efecte juridice.
Proiectul de lege modifică și regimul informațiilor protejate ca secret fiscal. Sunt eliminate din această categorie datele de identificare ale contribuabililor, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, precum și anumite informații referitoare la venituri, bunuri sau plăți.
Lista informațiilor care rămân protejate ca secret fiscal se restrânge și se concentrează asupra elementelor sensibile, precum plățile efectuate, conturile, rulajele, transferurile de numerar, soldurile, încasările, deducerile, creditele, datoriile, valoarea patrimoniului net și datele din declarații sau documente fiscale.
Scopul declarat al acestei modificări este clarificarea cadrului legal și permiterea unei transparențe mai mari în activitatea autorităților fiscale, inclusiv pentru scopuri de control, verificare sau valorificare fiscală.
O altă schimbare importantă vizează schimbul de informații între instituții. Proiectul prevede că ANAF va avea obligația de a transmite organelor fiscale locale nu doar date privind sursele de venit ale persoanelor fizice, ci și informațiile primite de la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
Aceste informații se referă la actele translative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și a mijloacelor de transport și vor fi utilizate în scopul valorificării fiscale, pentru o evidență mai exactă a obligațiilor datorate bugetelor locale.
Proiectul de lege introduce și posibilitatea ca organele fiscale locale să cesioneze creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau operatori economici specializați în recuperarea debitelor. În acest context, primăriile vor putea externaliza încasarea debitelor scadente.
Organele fiscale locale vor rămâne responsabile de evidența creanțelor cesionate și de informarea contribuabililor cu privire la cesiune. De asemenea, cesionarea nu exonerează contribuabilii de obligațiile fiscale restante, acestea urmând să fie achitate cesionarului, care va vira ulterior sumele încasate către bugetul local.