Pentru rețeta acestui salam delicios, Gina Bradea spune că s-a documentat îndelung, iar în cele din urmă i-a atras atenția un preparat din ”Practic în bucătărie”, propus de ”o gospodină absolut perfectă”, Minerva Lupean.
Gina Bradea a luat ca bază de lucru respectiva rețetă, a operat ”diverse schimbări” și, în final, a ajuns la rețeta unui salam asemănător cu unul dintre cele mai populare mezeluri românești – celebrul salam de Sibiu.
Este vorba despre un salam uscat care, spune ea, se prepară ”cu multă răbdare”, prin etape nici simple, dar nici extrem de dificile. Toată munca merită însă pe deplin!
Evident, pentru a obține rezultatul ideal, e musai să folosești ingredientele recomandate și să urmezi întocmai pașii rețetei.
Carnea se spală, se curăță de cheaguri de sânge, tendoane și pielițe, se taie cubulețe, se presară cu sare și zahăr, se masează bine peste tot și se dă la rece, unde ideal este să stea cam 36-48 de ore. În acest timp, se mai întoarce de pe o parte pe alta și se amestecă bine.
Se scurge carnea de zeama adunată, se șterge bine și se bagă în congelator, întinsă pe tăvi, timp de două ore.
Se toacă, folosind sita de mărime mică a mașinii de tocat. Se adaugă condimentele proaspăt măcinate (recomandare – să ai o râșniță specială pentru condimente, datorită căreia aroma va fi mult mai intensă).
Usturoiul pisat fin se pune cu 50 ml de vin roșu sau supă de oase și se lasă să stea 20 de minute, apoi se strecoară peste carne.
Pont: Frământarea trebuie să dureze minimum 30 de minute, la fel ca la aluatul de cozonac. Din când în când, se iau bucăți de compoziție și se trântesc de lighean, ca să iasă aerul.
Se lasă amestecul la rece până a doua zi. Se scoate și se lasă la temperatura camerei, să se dezmorțească, timp de o oră, apoi iar se frământă cel puțin 30 de minute.
Frământarea aceasta îndelungată și repetată va ajuta preparatul să aibă mai puține bule de aer și să se lege mai bine.
Compoziția finală trebuie să fie ușor elastică și legată ca un aluat.
Se prăjește o ”chiftea” din tocătură, pentru verificarea gustului. Daca e nevoie, se mai adaugă condimente, după gust.
Oricum, trebui pusă multă sare, pentru că ajută la o uscare rapidă.
Dacă gustul este bun, se umplu membranele (de vită sau artificiale) cu răbdare, să nu rămână goluri de aer.
Se leagă la capete și apoi se face o plasă din sfoară în jurul salamului, să-l țină bine. Se înțeapă salamul cu un ac ici și colo, de multe ori, ca să iasă aerul.
Se face o saramură concentrată din 40 g sare la 1 l de apă și se amestecă bine, până se dizolvă sarea. Se pune batonul de salam în saramură timp de o oră. Se scoate, se șterge bine, apoi se lasă la zvântat, în loc uscat și aerisit.
Gina Brădean spune că acest salam – neafumat și lăsat să se usuce șase-opt săptămâni, la loc uscat și răcoros – îl bate pe cel de Sibiu!
Dacă îl vrei afumat, trebuie lăsat trei zile să se usuce, apoi se pune la fum rece, pentru trei-patru zile, câte trei ore zilnic. În felul acesta, fumul intră treptat și aroma de fum va fi discretă, nu foarte puternică. Salamul uscat afumat se păstrează mult mai bine decât cel neafumat.
Cea mai bună perioadă pentru pregătirea salamului crud-uscat – când e rece afară, începând din noiembrie până în martie, mai scrie Gina Bradea pe pofta-buna.com.
Iar în final, încă un pont. Cantitatea de grăsime, pentru un gust perfect, trebuie să fie cam de 20-25 la sută din cea de carne.
Spor la treabă și poftă bună!
Citește și Ciorba care te face mai deștept: Dr. Vlad Ciurea dezvăluie care este secretul ei