„Într-o țară în care facturile cresc și speranța moare ultima, se consolidează din ce în ce mai mult o nouă specie administrativă: “decizia fără excepții”. Nu contează domeniul, nu contează contextul, nu contează dacă tai din pansamente sau din pixuri – important este să tai. Egalitate deplină: bisturiul și capsatorul suferă la fel!”, scrie Marius Budăi pe Facebook.
O zi liberă în plus pe lună pentru femeile din România. DOCUMENTUL aflat pe masa Parlamentului
Sub deviza „10% pentru toți, că așa este corect!”, noua filozofie bugetară pare inspirată din sporturile extreme. Sănătatea publică devine astfel un fel de concurs de supraviețuire: dacă reziști fără 10% personal, câștigi reforma. Dacă nu… ghinion (expresie consacrată “de dreapta” – nu sunt eu vinovat), dar măcar ai respectat principiul.
În spitale, logica „fără excepții” sună cam așa:
– Avem deficit de medici?
– Perfect, să fie mai puțini.
– Avem asistente epuizate?
– Excelent, să le motivăm prin… reducere.
– Avem pacienți?
– Ei bine, pacienții sunt constanți, nu se pot reduce. Momentan.
Ideea că poți trata sănătatea precum un Excel mai ambițios are un farmec aparte. În Excel, dacă nu ies cifrele, ștergi o coloană și gata. În spital, dacă ștergi 10% din personal, nu dispare doar o cifră, ci dispare timp de reacție, dispare atenție, dispare siguranță. Dar, desigur, “fără excepții” – că doar nu vrem să favorizăm viața în detrimentul statisticii!
Noi, PSD, spunem că fiecare sector are specificul lui. În Sănătate, specificul ar fi – surpriză! – viața și sănătatea oamenilor.
„Fără excepții” este o lozincă ce poate suna bine la microfon, pentru unii, dar sună extrem de straniu în sala de operație!
Sigur, disciplina bugetară este necesară. Nimeni nu contestă asta. Dar disciplina fără discernământ devine rigiditate, iar rigiditatea în domenii vitale nu este reformă – este risc asumat pe spinarea celor care n-au cerut să participe la experiment!
În sănătate, dacă reduci oameni, reduci șanse. Iar când șansele se reduc „fără excepții”, consecințele nu mai sunt comice deloc”, mai spune Marius Budăi pe Facebook.
Subiectul a fost comentat şi de ministrul Sănătăţii. Alexandru Rogobete, afirmă că este ”total împotriva” tăierii pauşale cu 10% a salariilor în sistemul de sănătate, însă susţine plata în funcţie de performanţă. ”Chiar dacă fac parte din acest guvern, eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în uşa unei secţii de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat, în comă, pentru că doar atunci va înţelege ce înseamnă demnitatea umană”, susţine el.
Potrivit ministrului, sistemul de sănătate ”este, înainte de toate, o zonă de siguranţă naţională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un Excel în care nişte calcule ies frumos, vorbim despre viaţa unor oameni care pot fi puşi în pericol dacă nu suntem atenţi la aceste nuanţe şi la aceste detalii”.
El a arătat, răspunzând unei întrebări, că în ordonanţa de urgenţă pusă în transparenţă publică la Ministerul Dezvoltării sistemul de sănătate este pus ”pe acelaşi palier cu toată administraţia”.
Rogobete a subliniat că se opune acestor tăieri de 10 procente în ceea ce priveşte salariile din sănătate.
”100% şi, chiar dacă fac parte din acest guvern, eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în uşa unei secţii de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat, în comă, pentru că doar atunci va înţelege ce înseamnă demnitatea umană”, a conchis el.
Marcel Ciolacu: Datele oficiale confirmă – în mandatul Bolojan, România este într-o criză socială profundă!
INS a anunțat azi că în decembrie 2025 puterea de cumpărare a salariului net a scăzut cu aproape 5% față de decembrie 2024! Din prima lună cu Bolojan premier, puterea de cumpărare a salariilor a început să scadă. Am ajuns la a șasea lună consecutivă de scădere! Mai mult, este cea mai mare cădere a puterii de cumpărare de la austeritatea din 2010, când s-au tăiat salariile.
Iată efectul „reformelor‟ lui Bolojan: înghețarea pensiilor, salariilor și alocațiilor sociale, plus creșterea TVA și majorarea accizelor au dus inflația la aproape 10%. Salariile n-au mai ținut pasul cu inflația explozivă. Nu doar că avem cea mai mare inflație din UE (de 4 ori mai mare decât media UE), suntem și singura țară din UE în care lucrătorii pierd masiv putere de cumpărare!
În concluzie, fiecare lună cu Bolojan a însemnat scăderea dramatică a puterii de cumpărare care a condus la scăderea consumului. Asta a dus mai departe la recesiune, România intrând într-un cerc vicios: măsuri de austeritate – venituri reduse – concedieri – consum în scădere – venituri bugetare reduse – recesiune – noi măsuri de austeritate.
Această spirală a dezastrului arată limpede că România nu-și mai poate permite improvizații economice și experimente de austeritate mascate. Trebuie aprobat și aplicat urgent planul de relansare economică a țării, capabil să repornească investițiile, să stimuleze consumul, să protejeze veniturile oamenilor și să readucă economia pe o traiectorie de creștere. Fără o schimbare de direcție, România riscă să rămână blocată într-un model economic ce produce doar stagnare, sărăcie și pierderea încrederii în viitor.
Am atașat câteva date comparative cu veniturile din sănătate și educație în mai 2025, când am predat mandatul de premier și decembrie 2025, ca să fie clar cât au pierdut acești oameni din puterea de cumpărare. Dar ce mai contează asta de vreme ce, potrivit unui consilier economic al premierului Bolojan, când ne referim la bugetari vorbim despre „incompetenți, hoți sau nebuni‟…”, a scris şi Marcel Ciolacu pe Facebook.