Reprezentanții PIFM susțin că implementarea rapidă a noilor reguli, fără o perioadă de tranziție, a afectat întregul sector. În prezent, doar recrutările finalizate înainte de aprilie 2026 mai pot fi valorificate, în timp ce noile proceduri sunt blocate.
Organizația încearcă să obțină modificarea unor prevederi considerate problematice în cadrul dezbaterilor parlamentare.
„Astăzi începe dezbaterea publică a amendamentelor transmise către Camera Deputaților, la Comisia de Muncă, iar în plus am pregătit materiale pentru Comisia de Muncă și pentru Comisia de Apărare. Intenționăm să trimitem și către Comisia pentru Turism, pentru că această situație afectează direct hotelurile și restaurantele care se bazează pe forța de muncă străină”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, potrivit Adevărul.
Printre solicitările patronatului se numără clarificarea contractului tripartit, actualizarea mai rapidă a listei profesiilor deficitare, eliminarea limitelor privind numărul de angajați recrutați și flexibilizarea procedurilor de recrutare.
Organizația contestă și modelele de contracte-cadru aprobate recent de Ministerul Muncii, pe care le consideră dificil de aplicat și generatoare de costuri suplimentare pentru companii.
„Eliminarea prevederilor care blochează posibilitatea de dezvoltare a companiilor a fost solicitată în repetate rânduri. Aceste prevederi afectează serios mediul economic, angajatorii și mai ales IMM-urile, sub pretextul unor protecții față de siguranța națională pe care nu le înțelegem și nu le putem justifica în contextul dat”, a explicat Romulus Badea.
Contestată este și suspendarea agențiilor care depășesc o rată de 30% a vizelor respinse, deși decizia finală aparține autorităților consulare.
„Respingerea vizei de muncă este cuantificată în limita a 30% la agenția de recrutare și duce la suspendarea activității. Acest lucru, deși la momentul respectiv nu reprezintă niciun pericol, pentru că străinul nu a ajuns la noi în țară, ne descurajează să explorăm noi piețe de recrutare”, a adăugat Romulus Badea.
Potrivit patronatului, problemele actuale au fost amplificate de absența unei perioade de tranziție între vechiul și noul sistem.
„În practică, această ordonanță nu a făcut decât să blocheze întregul proces. Cu toate că PIFM a avertizat în mod repetat că pentru funcționarea portalului IGI au fost necesari ani de zile pentru eliminarea tuturor disfuncționalităților, ne așteptam ca și acest nou portal să aibă probleme. Știam dinainte că va necesita o perioadă de tranziție, în care ideal ar fi mers în paralel cele două sisteme”, a afirmat președintele PIFM.
Reprezentanții industriei reclamă, de asemenea, interpretări diferite ale legislației și respingerea neoficială a unor dosare.
„Autoritățile sunt extrem de stricte în respingerea dosarelor de avize de muncă, chiar și pentru aspecte care ulterior se dovedesc acceptabile, iar angajatorii sunt blocați și privați de resursa umană de care au nevoie. Autoritățile ar putea dovedi o minimă flexibilitate în acest context în care totul este blocat, să ofere, de exemplu, un termen suplimentar de 10 zile pentru soluționarea dosarului. În schimb, îl încadrează la neprezentare, ceea ce înseamnă că nici măcar nu îl resping oficial, cu motive”, a concluzionat Romulus Badea.
Astfel, PIFM solicită modificarea actului normativ pentru deblocarea recrutării lucrătorilor străini și asigurarea unui cadru predictibil pentru angajatori.
OUG 32/2026 este o ordonanță de urgență care a schimbat semnificativ regulile privind accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene pe piața muncii din România. Actul normativ a fost adoptat în aprilie 2026 și urmărește să digitalizeze și să controleze mai strict procesul de recrutare a lucrătorilor străini.
Principalele schimbări aduse de OUG 32/2026 sunt:
Susținătorii ordonanței afirmă că aceasta combate recrutarea ilegală, munca la negru și intermedierile abuzive, oferind un control mai bun asupra migrației pentru muncă.