Surse politice declară că următorul premier numit ar putea fi din interiorul PSD-ului, după ce social-democrații au transmis că nu vor vota un guvern din care nu fac parte.
Sunt vehiculate și alte nume în interiorul PSD: Alexandru Rogobete, actualul ministru al Sănătății, dar și europarlamentarul Victor Negrescu, ambii fiind menționați în discuțiile privind viitoarea formulă guvernamentală.
Totuși, surse politice afirmă că o eventuală desemnare a unei alte persoane decât liderul formațiunii pentru funcția de premier ar putea genera tensiuni în interiorul PSD, în condițiile în care partidul ar prelua conducerea Guvernului.
Negocierile politice privind formarea unui posibil guvern PSD sunt marcate de tensiuni legate de condițiile impuse de partenerii de discuție, în special din partea PNL, în eventualitatea susținerii unui executiv condus de social-democrați.
Surse politice susțin că PSD respinge ideea ca un partid mai mic să aibă un cuvânt decisiv în stabilirea componenței unui guvern în care premierul ar proveni din rândul social-democraților. În viziunea PSD, responsabilitatea alcătuirii listei de miniștri ar trebui să revină formațiunii care își asumă conducerea executivului.
În același timp, social-democrații nu exclud includerea unor miniștri cu profil tehnocrat în portofolii considerate sensibile. Printre variantele discutate în plan informal se numără Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
Pentru portofoliul de la Finanțe este vehiculat numele lui Alexandru Nazare, ca posibilă opțiune tehnocrată, văzută drept o soluție de continuitate instituțională și expertiză, în contextul în care viitorul executiv ar urma să gestioneze rapid dosare economice importante și negocieri cu impact major.
Surse politice afirmă că marți seara a avut loc o întâlnire la Vila Lac între membrii PSD, PNL și UDMR, unde au discutat despre un acord politic de susținere a viitorului guvern.
S-au avut în vedere trei puncte, care ar fi fost abordate anterior atât de Nicușor Dan, cât și de Ilie Bolojan, înainte de Congresul PNL:
Soluția ar fi un guvern de criză, cu mandat limitat, dar cu posibilitatea de a se transforma într-un Executiv de lungă durată dacă va reuși să regleze situația economică.
Sursele politice argumentează că un guvern cu termen până la finalul anului 2026 este o soluție de a face acordul mai ușor de acceptat de partide. Însă, dacă guvernul provizoriu va trece de primele luni fără să provoace o nouă criză politică, acesta poate rămâne în funcție mult timp.
Acest scenariu ar conveni PSD, care ar prelua Palatul Victoria, dar și PNL și UDMR, care ar putea susține guvernul în Parlament fără să intre formal într-o formulă clasică de coaliție. Pentru liberali, varianta ar permite evitarea intrării directe într-un guvern PSD, dar și evitarea anticipatelor sau a unei crize prelungite.
Desemnarea viitorului candidat pentru funcția de prim-ministru ar putea avea loc până la finalul săptămânii, urmând ca procedurile pentru învestirea noului cabinet să fie derulate într-un ritm rapid.
Presiunea de timp este mare. Miercurea viitoare este deja 1 iulie, iar noul Executiv ar avea nevoie și de o lege de abilitare pentru a putea emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare.
Fără această lege, capacitatea Executivului de a interveni rapid prin acte normative ar fi limitată într-o perioadă în care sunt așteptate decizii economice și administrative cu impact semnificativ.