Miliardele din PNRR, sub semnul întrebării. Guvernul Bolojan are îndeplinite doar 33 dintre cele 75 de jaloane și ținte!

Guvernul Bolojan s-a grăbit să anunțe, joi, că pregătește depunerea Cererii de plată nr. 5 din PNRR. Executivul estimează o valoare brută de 2,66 miliarde de euro pentru această cerere, care ar urma să fie transmisă Comisiei Europene în jurul datei de 7 august, după finalizarea procesului de revizuire a PNRR.

Revizuirea PNRR are ca obiectiv maximizarea absorbției fondurilor europene și adaptarea planului la stadiul real de implementare a investițiilor și reformelor, astfel încât România să evite penalizări financiare și să poată utiliza integral fondurile disponibile până la expirarea mecanismului european.

Valoarea totală a PNRR este de peste 20,1 miliarde de euro, din care 13,56 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro, împrumuturi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru ultimele două cereri de plată din PNRR, se estimează un total de circa 6.36 miliarde de euro – o sumă uriașă, însă pusă sub semnul întrebării de întârzierile. Sunt îndeplinite doar 33 dintre cele 75 de jaloane și ținte, iar instituțiile statului au transmis în formă finală 13 dintre cele 75 de documente tehnice necesare, relatează mediafax.

Alte articole

Ilie Bolojan pleacă din ţară în ziua în care Luca Niculescu îşi prezintă programul şi lista de miniştri

România mai poate atrage, până la sfârșitul anului viitor, fonduri europene totalizând 20 de miliarde de euro. Care sunt domeniile unde ar putea intra banii

Cererea de plată nr. 5 ar urma să fie trimisă la 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Din valoarea brută a solicitării (2,66 miliarde de euro), ar urma să intre efectiv în România două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi.

Până la data menționată, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este 1 august, adică o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată.

Citește și Ilie Bolojan a transmis sindicatelor că PNL va vota noua lege a salarizării în varianta negociată cu Bruxelles-ul

Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 se referă la reforme, iar 54, la investiții.

Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană.

Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note, prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte, au fost transmise doar 13. Pentru restul de 62, sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile.

Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată nr. 5 în ultima solicitare. Motivul? Autoritățile au estimat că nu existau perspective reale pentru îndeplinirea la termen a obiectivelor cerute.În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii.

Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.

Astfel, Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa.

Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare.

Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită, mai notează sursa citată.

Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Cererea nu garantează încasarea integrală a banilor din PNRR

Simpla depunere a cererii nu garantează însă automat încasarea întregii sume din PNRR. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata dacă se constată probleme.

Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate.

Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne.

Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri.

România, după Cererea de plată nr. 5, trebuie să depună până la sfârșitul lui septembrie și Cererea nr. 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, din care suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi.

Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie.

Termenul-limită pentru finalizarea proiectelor din PNRR a fost, inițial, 31 iulie, însă România a obținut prelungirea până la 31 august.

Citește și Dragoș Anastasiu se întoarce! Raport necosmetizat despre România după 20 de ani în UE. ”Am crescut pe factori care se apropie de epuizare”