EXCLUSIV Starea de alertă energetică ascunde un pericol major. Dumitru Chisăliță: „Suntem într-un deficit considerabil din perspectiva abordărilor în sistemul energetic. Următorul pas este direct declararea situației de criză”

Cum poate România să ajungă la stare de urgență în sistemul energetic? Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat la România TV care sunt factorii ce pot împinge România într-un astfel de scenariu.
Mircea Filipescu
31 iul. 2026, 20:51
EXCLUSIV Starea de alertă energetică ascunde un pericol major. Dumitru Chisăliță: „Suntem într-un deficit considerabil din perspectiva abordărilor în sistemul energetic. Următorul pas este direct declararea situației de criză”

Situație critică pentru sistemul energetic al României, după declararea stării de alertă în sectorul energetic pe fondul secetei severe, al scăderii istorice a debitelor Dunării și al riscurilor care planează asupra producției de energie electrică.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că starea de alertă reprezintă o etapă intermediară înaintea unei eventuale crize energetice. Specialistul a precizat că declararea stării de alertă nu presupune imediat oprirea consumului de energie pentru populație sau întreruperi controlate de curent.

Vezi și Bolojan le cere românilor să stingă lumina: „Fac un apel către cetăţenii, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare”. Ce înseamnă stare de alertă energetică în România

„Starea de alertă este etapa dinaintea stării de criză. Suntem într-un deficit considerabil din perspectiva abordărilor care sunt în sistemul energetic. Următorul pas este direct declararea situației de criză. Sperăm că nu vom ajunge acolo, deși sunt destule elemente care ne îndreaptă spre o astfel de situație.

În starea de alertă se procedează la restricționarea, întreruperea și modificarea consumului doar în mod voluntar. Dacă, prin apeluri ale autorităților, consumatorii doresc să facă un asemenea gest fără să fie imperios necesar, starea de alertă înseamnă monitorizare atentă, anularea lucrărilor de mentenanță care ar fi scos din capacități folosite la maximum resurse necesare pentru astfel de situații și o coordonare permanentă, dincolo de aspectele comerciale dintre toți factorii din zona energetică. Presupune informarea frecventă a utilizatorilor și a românilor asupra evoluțiilor situației, inclusiv asupra posibilității declanșării unei situații de urgență.

Există o serie de elemente critice în acest moment. Unul dintre ele este funcționarea Unității 2 de la Cernavodă. Dacă aceasta se va menține în funcțiune, situația critică are șanse mici să apară.

Un alt factor important este funcționarea centralei bulgare de la Kozlodui. România beneficiază de energie importată din Bulgaria pe timp de noapte, iar o eventuală oprire a centralei ar determina o reducere a importurilor disponibile.

Dacă pică Unitatea 2 de la Cernavodă și centrala de la Kozlodui se oprește, iar situația actuală se menține mai mult de 2-3-4 săptămâni, o astfel de criză ar deveni o posibilitate reală”, a declarat Dumitru Chisăliță la România TV.

Citește și Sorin Grindeanu contestă starea de alertă în energie anunțată de Bolojan: „Trebuie să respecți legea și să te afli în limitele date de Constituție