SONDAJ Românii reclamă că plătesc prea mulți bani statului și primesc prea puțin. Peste 65 la sută aleg servicii medicale private!

Centrul de Formare APSAP, furnizor acreditat de formare profesională, a realizat un sondaj în rândul cursanților săi, ale cărui rezultate demonstrează prăpastia între ce plătește contribuabilul și ce primește înapoi din partea statului.

Conform acestei cercetări, 81,6 la sută dintre respondenți consideră că impozitarea în România este excesivă. Doar 11,3 la sută susțin contrariul, iar 7,1 la sută nu au nicio opinie în legătură cu acest subiect. Percepția este aceeași indiferent de statutul profesional: 83,6 la sută în mediul privat, 77,9 la sută în sectorul public și 80,8 la sută dintre șomeri.

Românii critică statul și din altă perspective. Astfel, 72 la sută cred că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică. 84,2 la sută consideră corectă, total sau parțial, ideea că infrastructura digitală a statului a fost construită în special pentru colectarea taxelor, iar 54,8 la sută spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii ori au rămas complet fără acestea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit realizatorilor sondajului, perpecția românilor dezvăluie un adevărat paradox pe care statisticile europeane îl fac și mai dureros. În 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8 la sută din PIB în România, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, față de o medie de 40,4 la sută, arată datele Eurostat. În același timp, țara noastră a încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9 la sută. Și totuși, tot Eurostat arată că un angajat român fără copii cedează statului 41,5 la sută din salariul brut, cea mai mare pondere din UE, față de o medie europeană de 29,1 la sută. Nici familiile nu scapă: pentru o familie cu un singur venit și doi copii, România rămâne pe primul loc, cu 33,4 la sută, în timp ce media Uniunii este de doar 8 la sută.

Alte articole

Vești bune pentru sute de mii de pensionari. De la 1 ianuarie se modifică pragul de la care se va plăti CASS la pensie

Modificări fiscale majore în 2026. Scade impozitul pe cifra de afaceri iar companiile devin obligate să dețină conturi bancare în România

Asta înseamnă că statul colectează puțin la nivel agregat, cheltuiește mult peste venituri, iar factura ajunge disproporționat la cei ușor de identificat, de declarat și de controlat – salariații și firmele corecte. O fiscalitate poate fi mică în PIB și, totuși, sufocantă pentru cei care se conformează, consideră realizatorii cercetării.

Citește și De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu

”Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, spune președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu.

Neîncrederea în ce oferă statul contribuabilului este demonstrată, conform aceluiași sondaj, de ponderea celor care aleg servicii medicale private – peste 65 la sută!

Procentul ajunge la 72,3 la sută în rândul angajaților din mediul privat și la 53,1 la sută în rândul angajaților din sectorul public. Chiar și bugetarii aleg, în majoritate, privatul ca primă opțiune la acest capitol, mai spun cei de la APSAP.

În 2023, România a fost singurul stat din UE cu cheltuieli curente pentru sănătate sub 1.000 de euro pe locuitor, potrivit Eurostat.

”CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate – n.r.) nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, explică tot Fârșirotu.

APSAP a realizat acest sondaj în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, respondenți fiind angajați, antreprenori, studenți și experți, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat. Eșantionul, spun cei de la APSAP, este unul de conveniență și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a României. Valoarea lui este alta: surprinde percepțiile unui public care investește voluntar în formare continuă și care interacționează direct cu piața muncii, cu fiscalitatea și cu serviciile publice, spun realizatorii cercetării.

Citește și De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu