Alimentele, lumina și transportul se scumpesc din nou. Avertismentul specialiștilor: ”Nicio regiune nu este ferită, economia globală depășește așteptările”

Alimentele, lumina și transportul se scumpesc din nou. Prețul petrolului se apropie de pragul de 110 dolari pe baril, în timp ce tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice.

De ce vor crește prețurile la alimente, lumină și transport

Atacurile recente au determinat Arabia Saudită să închidă o conductă importantă, iar miliția houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie, complicând transportul maritim. În același timp, negocierile dintre statele din Golf au eșuat.

Efectele crizei se resimt deja în mai multe regiuni ale lumii. Creșterea prețurilor la combustibili a alimentat pene de curent, raționalizări și proteste în Asia, America Latină și alte zone.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Filipine, pescarii spun că nu își mai permit combustibilul necesar pentru ieșirea pe mare, în timp ce în Bangladesh întreruperile de energie au afectat activitatea fabricilor. În Guatemala, nemulțumirea populației a degenerat în proteste violente, inclusiv în incendieri de mașini.

Alte articole

Scumpiri la alimente în această toamnă. Ce produse își vor modifica prețul

Energia electrică se scumpește accelerat în Europa. Cât plătește România

Pentru a limita amploarea crizei, marile economii au apelat la măsuri de urgență.

„Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”, a declarat David L. Goldwyn, fost oficial al Departamentului Energiei din SUA, potrivit Libertatea.ro. 

Citește și Scumpiri la alimente în această toamnă. Ce produse își vor modifica prețul

China, cel mai mare importator de petrol din lume, a apelat la propriile rezerve și a limitat exporturile de produse petroliere, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra pieței globale.

În paralel, Statele Unite, Japonia și statele europene au început să utilizeze rezervele strategice de petrol. Măsurile au contribuit la temperarea creșterii prețurilor, însă reprezintă o soluție temporară.

Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile de petrol ale țărilor OCDE au ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

În ciuda măsurilor luate de guverne, perspectivele economice rămân dificile. Scumpirea combustibililor se transmite rapid către alte sectoare, de la transport și agricultură până la producția de îngrășăminte și alimente, alimentând presiunile inflaționiste.

„Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”, a explicat Neil Shearing, economist-șef al Capital Economics.

În Asia, Banca Asiatică de Dezvoltare anticipează o accelerare a inflației până la 5,2% în 2026, de la 3% în 2025. În Europa, Marea Britanie și Statele Unite, inflația este estimată să rămână între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.

Presiunile asupra prețurilor pot complica și mai mult politica monetară. Băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină sau să majoreze dobânzile pentru a combate inflația, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe economiile deja fragile și ar putea afecta state precum Germania, aflată deja în proximitatea recesiunii.

Citește și 2027 vine cu efecte negative asupra economiei României. Explicațiile oferite de analistul Adrian Negrescu

Criza energetică afectează și capacitatea globală de rafinare

Problemele nu se limitează la piața petrolului. Capacitatea globală de rafinare este, la rândul ei, afectată.

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus capacitatea Rusiei de a produce motorină cu aproximativ 30% pe o perioadă de 18 luni, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

În plus, Rusia a prelungit până la sfârșitul lunii septembrie 2026 interdicția privind exporturile de motorină.

Situația a generat și reacții politice. Președintele american Donald Trump a criticat public Ucraina și a cerut încetarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.

David Goldwyn avertizează că presiunile asupra prețurilor ar putea determina Statele Unite să introducă temporar restricții asupra exporturilor de motorină înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului. O asemenea măsură ar putea avea consecințe asupra pieței internaționale, în special în America Latină, care este un important importator de motorină americană.

Țările cu economii mai fragile sunt printre cele mai expuse efectelor crizei, deși impactul se resimte la nivel global.

În Africa, dependența de importurile de energie și îngrășăminte ar putea reduce producția agricolă și ar putea contribui la creșterea prețurilor alimentelor.

În Orientul Mijlociu, efectele sunt deja semnificative. Qatarul ar putea înregistra o contracție economică de 8,6% în 2026, potrivit Fondului Monetar Internațional, în timp ce economia Arabiei Saudite s-a contractat cu 4,8% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

În Asia, Japonia și Indonezia au recurs la subvenții importante pentru a proteja populația de scumpirea energiei. În același timp, temerile privind sustenabilitatea finanțelor publice au contribuit la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, acestea atingând în Japonia cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

Economia mondială a reușit, cel puțin până acum, să evite o prăbușire economică de amploare. Însă combinația dintre prețurile ridicate la energie, rezervele strategice în scădere, inflația persistentă și tensiunile geopolitice lasă tot mai puțin spațiu de manevră pentru guverne și bănci centrale.

Iar pe măsură ce șocul energetic se transmite către transport, agricultură, industrie și consum, costurile devin tot mai greu de izolat de restul economiei globale.

„La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”, a avertizat Goldwyn.