Premierul Ilie Bolojan a reacționat joi seară, după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
Șeful Guvernului susține că hotărârea îi oferă Executivului argumentele necesare pentru a tranșa disputa privind plata unor sume de ordinul miliardelor de lei și critică ceea ce numește „aristocrație bugetară”.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români.
Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni. Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor.
CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută.
Hotărârea CEDO arată că instanțele și-au depășit atribuțiile. Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului.
Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară.”, a transmis Ilie Bolojan.
Reacția premierului vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins definitiv cererile unor magistrați români care reclamaseră, în 2024, neplata integrală a unor restanțe salariale. Completul de șapte judecători a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În motivare, instanța europeană a ținut cont de circumstanțele economice și bugetare dificile în care statul român a fost nevoit să gestioneze plata obligațiilor. CEDO a arătat că autoritățile au recurs la ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești.
De asemenea, Curtea a reclamat că judecătorii care s-au pronunțat asupra unor componente salariale de care puteau beneficia ei înșiși erau susceptibili de a se afla într-o situație de conflict de interese. Instanța a mai constatat că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate nu i-a lipsit pe reclamanți de singurul mijloc de subzistență.
După hotărârea instanței europene, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că decizia CEDO și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor sunt două chestiuni juridice distincte.
ÎCCJ a subliniat că hotărârea europeană nu elimină obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și nici regulile privind plata obligațiilor financiare pe care statul și le-a asumat.
Potrivit instanței supreme, procesul deschis în România nu vizează contestarea posibilității legale de eșalonare a plăților, ci respectarea de către Executiv a propriului cadru normativ, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare achitării sumelor conform calendarului stabilit.