Președinta Curții Constituționale (CCR), Simina Tănăsescu, a transmis primele explicații oficiale în scris Comisiei de constituționalitate din Senat, care verifică de peste două luni împrejurările întâlnirii sale cu premierul Ilie Bolojan.
Șefa CCR susține că discuția din 14 august a avut loc în contextul identificării unor spații de lucru pentru 20 de noi magistrați-asistenți ai instituției, care nu aveau birouri disponibile.
Simina Tănăsescu nu s-a prezentat la audierile la care a fost invitată în repetate rânduri, însă a trimis senatorilor un răspuns în care explică împrejurările întâlnirii. Aceasta avusese loc în biroul președintelui Senatului și nu figura pe agenda oficială a celor doi demnitari.
Citește și : Zegrean, despre efectele deciziei CCR privind ordonanța pentru Programul SAFE. ”Se poate rezolva problema”
Momentul a atras atenția deoarece discuția s-a desfășurat cu câteva zile înaintea unei decizii importante a Curții Constituționale privind legea integrității demnitarilor.
Ancheta parlamentară a fost declanșată la 24 august, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au solicitat, la rândul lor, clarificări privind scopul întâlnirii și posibilitatea ca anumite cauze aflate pe rolul CCR să fi fost discutate în afara ședințelor oficiale ale Curții.
În răspunsul trimis senatorilor, Simina Tănăsescu explică faptul că activitatea Curții Constituționale s-a extins considerabil în ultimii ani, ceea ce a impus suplimentarea de personal și identificarea unor noi spații de lucru.
Potrivit documentului, numărul dosarelor aflate pe rolul instituției a crescut „constant și accelerat în ultimii ani”, de la 9.498 în 2023 la 15.180 în prezent.
Pentru a face față volumului de activitate, 20 de noi magistrați-asistenți au început să lucreze la CCR la 1 august 2025. În lipsa unor birouri disponibile, aceștia și-au desfășurat activitatea „în sala de ședințe publice a Curții Constituționale”.
Simina Tănăsescu afirmă că, încă de la începutul mandatului său, a purtat „discuții informale cu conducerea Camerei Deputaților, a Senatului și a Consiliului Legislativ” pentru identificarea unor spații suplimentare destinate angajaților instituției.
Președinta CCR susține că, în vara anului 2025, în plenul administrativ al Curții s-a decis efectuarea demersurilor necesare pentru găsirea unor spații adecvate. În acest context, ea afirmă că a vizitat de două ori clădirea Parlamentului, împreună cu alți colegi, pentru a identifica posibile birouri.
„În vara și în toamna anului 2025, împreună cu unii colegi, am făcut două vizite în clădirea Parlamentului, în corpul B3, pentru a identifica potențiale spații de lucru pentru angajații Curții Constituționale”, conform Siminei Tănăsescu.
În ceea ce privește întâlnirea din 14 august cu Ilie Bolojan, șefa CCR afirmă că în acea zi a aflat că fusese introdus pe agenda ședinței de Guvern un proiect de hotărâre referitor la amenajarea unor spații din Palatul Parlamentului, aflate în administrarea Ministerului Dezvoltării.
„În aceste condiții a avut loc întâlnirea ce face obiectul Hotărârii Senatului nr.113/2026”, arată Simina Tănăsescu, cu privire la întâlnirea pe care o anchetează senatorii.
După publicarea în Monitorul Oficial, la 18 august, a hotărârii Guvernului privind reamenajarea unor spații din Parlament, Tănăsescu spune că a dispus inițierea demersurilor administrative pentru obținerea unor birouri în corpul B3 al Palatului Parlamentului.
Astfel, la 4 septembrie, secretarul general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan, a solicitat oficial Ministerului Dezvoltării punerea la dispoziția Curții a patru birouri din aripa clădirii aflată în administrarea ministerului.
„Solicitarea este determinată de necesitatea asigurării unor spații adecvate pentru desfășurarea activității personalului CCR, în contextul necesităților funcționale și organizatorice actuale ale instituției”, conform adresei consultată de Știripesurse.ro.
Pe 22 septembrie, Ministerul Dezvoltării a răspuns că este de acord, în principiu, să pună la dispoziția CCR două birouri, în mod gratuit, până la 31 decembrie 2027. Spațiile se află la parterul corpului B3 al Palatului Parlamentului, iar utilizarea lor urma să fie reglementată printr-un contract de comodat și o convenție privind plata cheltuielilor cu utilitățile și serviciile.
În finalul răspunsului, Simina Tănăsescu susține că atribuțiile sale nu se limitează la activitatea jurisdicțională și la reprezentarea instituției, ci includ și responsabilități administrative.
Citește și : ÎCCJ limitează dobânzile pe care băncile le pot cere de la clienții cu credite scadente anticipat
Potrivit acesteia, legea de organizare și funcționare a CCR îi permite președintelui să coordoneze activitatea instituției și să o reprezinte în relațiile cu autoritățile publice și alte organizații.
„Ca atare, pe lângă atribuțiile jurisdicționale și de reprezentare, președintele Curții Constituționale are și atribuții administrative/manageriale, menite să asigure buna desfășurare a activității instituției în vederea realizării rolului prevăzut de Legea fundamentală”, conform șefei CCR.