Călin Popescu Tăriceanu a demarat a treia suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu s-a întâlnit, luni, cu liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre iniţierea procedurii de suspendare a preşedintelui. 

Parlamentarii PC şi PLR au votat în favoarea propunerii şefului Senatului.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

‘Le-am prezentat colegilor grupurilor liberal-conservatoare cererea de suspendare, a fost supusă la vot şi în unanimitate au subscris acestui punct de vedere’, a spus Tăriceanu la finalul şedinţei parlamentarilor PC şi PLR. 

Fostul premier a adăugat că a propus un calendar de suspendare care poate fi modificat, iar propunerea sa va fi analizată de toate grupurile care susţin suspendarea pentru a fi în conformitate cu prevederile Constituţiei. 

Preşedintele Senatului a mai precizat că încă nu a primit un răspuns de la premierul Victor Ponta cu privire la propunerea de suspendare, iar despre UDMR, care nu susţine suspendarea preşedintelui, a spus că ‘este dreptul ei’.

În cererea de suspendare, Tăriceanu formulează trei capete de acuzare la adresa şefului statului.

În cererea de suspendare, propusă de Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu este acuzat că a făcut campanie pentru PMP şi că a transformat Preşedinţia în sediul de campanie al partidului condus de Elena Udrea.

„Președintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară”, este primul cap de acuzare formulat de Tăriceanu.

„Împrejurarea de a fi semnat primul pe lista de susținători a candidatului PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu, și de fi făcut o adevărată campanie publicitară legată de acest gest politico-propagandistic este un partizanat politic flagrant, departe de a putea fi încadrat în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor.

A doua zi, după alegerea de către PMP a unui nou candidat al partidului la președinția României în persoana Elenei Udrea, Președintele României a invitat o delegație a acestui partid la sediul Administrației Prezidențiale. Declarațiile publice făcute presei de  participanți la întâlnirea de la Cotroceni au făcut dovada unei implicări partizane fățișe și semnificative a Președintelui României în campania electorală de promovare a candidatului PMP, Elena Udrea. Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.

Victor Ponta: Vom discuta despre SUSPENDARE după ce văd un act oficial către Parlament

Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției”, se mai precizează în document.

Al doilea cap de acuzare îl constituie „intervenţia” lui Băsescu la preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în problema nominalizării comisarului european. 

„Nici această acțiune a Președintelui nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea fiind un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României.
Criticile formulate ulterior de Guvern, prin intermediul Primului Ministru, la adresa intervenției Președintelui României pe lângă Președintele Comisiei Europene pe tema portofoliului ce revine României, constituie un argument suplimentar că Președintele României nu numai că nu a avut mandat din partea Guvernului, dar și-a depășit atribuțiile și a acționat în afara legislației în vigoare„, prevede documentul.

Al treilea cap de acuzare se referă la faptul că „președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică.„

„Perseverenţa domnului Traian Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine IREMEDIABILĂ a acestuia, însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte”, se arată în cerere.

„Cu argumentația de mai sus, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune suspendarea Președintelui României și convocarea Referendumului popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu demiterea Președintelui României”, se mai arată în document.

Iohannis şi Blaga, despre demersul lui Tăriceanu privind suspendarea: O FUMIGENĂ, o temă falsă

Pe lângă întâlnirea lui Tăriceanu cu liderii de grup de la Senat se va organiza cât se poate de repede şi o întâlnire similară şi cu liderii de la Camera Deputaţilor.

Întrebat dacă s-a consultat şi cu preşedintele PSD în legătură cu suspendarea, Tăriceanu a răspuns: „Mă consult periodic cu premierul, dar am reţinut declaraţia conform căreia nu crede că parlamentarii PSD vor avea vreo reţinere în a semna cererea de suspendare„.

Preşedintele Senatului a reiterat faptul că nu-şi doreşte funcţia de preşedinte interimar al României în cazul în care Traian Băsescu va fi suspendat şi ulterior demis. „Subliniez că, în cazul în care se va aproba cererea de suspendare şi se va pune problema desemnării unui preşedinte interimar, întrucât sunt angrenat în campania electorală, nu voi accepta funcţia de preşedinte interimar„, a spus Tăriceanu adăugând ca va renunţa în favoarea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Tăriceanu a reluat liniile directoare pe care bazează cererea de suspendare. „În primul rând, este atitudinea preşedintelui ce excede cadrul Constituţiei prin susţinerea făţişă a unui partid în campania electorală. În al doilea rând, sunt lucruri de notorietate, precum declaraţia Parlamentului adoptată în luna iunie datorită gravelor atingeri aduse prestigiului prezidenţiale din cauza scandalului în care ste implicate fratele preşedintelui”, a spus preşedintele PLR.

Băsescu: Nu mi-e teamă de o nouă suspendare. Intru în campanie şi am capacitate uriaşă de revitalizare VIDEO

Acesta susţine că o demitere a lui Traina Băsescu la finele mandatului are şi o încărcătură simbolică. „Într-un fel, acum ducem la capăt un lucru început şi neterminat pentru că voinţa covârşitoare a cetăţenilor la referendumul din 2012 a fost înfrântă printr-un act juridic„, a argumentat preşedintele Senatului.

El a respins argumentul potrivit căruia conflictul din Ucraina face inoportună suspendarea preşedintelui, în contextul în care acesta coordonează politica externă a României şi este comandantul suprem al forţelor armate. Tăriceanu susţine că suspendarea este o obligaţie în condiţiile în care preşedintele încalcă în mod constant Constituţia. „Nu văd în asta un argumente pentru care legea să fie pusă în paranteze. Nu trebuie să nesocotim legea pentru că este un conflict în Ucraina. Arhitectura constituţională permite funcţionarea statului şi cu un preşedinte suspendat„, susţine Tăriceanu.

Anterior, Călin Popescu Tăriceanu a explicat că preşedintele a încălcat Constituţia când s-a întâlnit cu Elena Udrea şi cu lideri ai PMP la Cotroceni pentru susţinerea în campania electorală.