Accident pe Transfăgărăşan, după ce un şofer din Suceava a depăşit pe contrasens într-o curbă extrem de strânsă, pe linia continuă. Accidentul a avut loc pe porţiunea de drum aflată în judeţul Sibiu.

Accident pe Transfăgărăşan. O tânără a fost rănită

Alte Articole

Laurențiu Reghecampf reacționează, după scandalul cu Anamaria ...

Calendar ortodox 28 septembrie 2022. Cruce neagră. Sfântul ...

EXCLUSIV – Una dintre femeile care l-au reclamat pe Visarion ...

Citeşte şi Accident cu ambulanţa în Arad. Şoferul autospecialei a fost trasportat de urgenţă la spital

Potrivit primelor informaţii, şoferul din Suceava avea viteză în momentul în care a făcut depăşirea neregulamentară şi a lovit în plin o maşină înmatriculată în Satu Mare, care circula regulamentar.

În urma impactului, o tânără în vârstă de 23 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale. La faţa locului a intervenit o Ambulanţă. Din cauza accidentulului, sensul de mers spre Bâlea Lac a fost complet blocat.

Accidentul a avut loc în cel mai aglomerat weekend de anul acesta de pe Transfăgărăşan.

Transfăgărăşan este una dintre cele mai frumoase căi rutiere din lume, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna). Transfăgărășan trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită[8], din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții.

Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor.

Citeşte şi EXCLUSIV Mărturia şoferului român din autocarul morţii. Ce a făcut şoferul turc înainte de accidentul cumplit din Bulgaria