Părinţii celor trei milioane şi jumătate de copii din România au aşteptat cu nerăbdare vestea dublării alocaţiilor pentru copii, la 600 de lei pentru copiii de până la doi ani şi la 300 de lei pentru ceilalţi, numai că Guvernul Orban a decis amânarea acestei majorări până la 1 august, când Guvernul va şti exact ce vor permite resursele financiare.
“Nu putem să mărim alocaţiile acum pentru că nu sunt bani prevăzuţi în buget”, a declarat premierul Ludovic Orban. Guvernul are timp până la rectificarea bugetară din vară să facă rost de banii necesari majorării alocaţiilor, adică de circa şase miliarde de lei în plus, în condiţiile în care Guvernul are de plătit salarii şi pensii mai mari.
Vocile din spaţiul public care solicită majorările au tendinţa de a da vina pe alegeri pentru faptul că nu există bani pentru majorarea alocaţiilor. Alegerile costă, e adevărat, democraţia costă, auzim asta de foarte multe ori. Dar cît de mult?
De la preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, ştim cât au costat ultimele alegeri prezidenţiale: aproximativ 150 de milioane de euro, şi au fost cele mai scumpe de până acum.
„Sunt cele mai scumpe alegeri, pentru că vorbim de 835 de secţii de votare în străinătate, faţă de 441, faţă de 390, câte erau acum cinci ani în străinătate şi procesul de votare în străinătate este costisitor, dar este costisitor şi în ţară. Din 150 de milioane de euro, 50 de milioane aproape sunt în străinătate, dar 100 de milioane în ţară. Sunt destul de mulţi bani”, a explicat Mituleţu-Buică. Asta înseamnă mai puţin de 800 de milioane.
La aceste 800 de milioane de lei pentru alegerile prezidențiale se adaugă costul alegerilor din acest an, cele locale şi parlamentare, care costă şi ele un miliard de lei. Ministrul Finanţelor, Florin Câţu, a declarat luni că bugetul de stat are un fond de rezervă de un miliard de lei pentru finanţarea acestora.
“În buget avem fond de rezervă un miliard de lei tocmai pentru două scrutinuri, pentru alegerile locale şi pentru cele parlamentare. Banii sunt acolo pentru alegeri”, a declarat Câţu.
Nici dacă s-ar elimina pensiile speciale (cu excepţia celor ale magistraţilor şi militarilor) Câţu nu crede că ar fi banii necesari finanţării dublării alocaţiilor pentru copii.
Concluzia ar fi una singură. Democraţia electorală costă, există scrutinuri chiar costisitoare. Pe de altă parte, alegerile sunt necesare. Pe de altă parte, fără o democraţie electorală sănătoasă orice discuţie cu privire la majorarea alocaţiilor pentru copii, a pensiilor sau a salariului minim ar fi inutilă.
Citeşte şi: Ludovic Orban s-a răzgândit după declaraţiile lui Iohannis: "Cu siguranţă vom creşte pensiile şi alocaţiile"
facebook
twitter
