Afacerea de sezon care topeşte buzunarele pe caniculă. Record de vânzări la îngheţată

„După o lună iunie plină de ploi şi umezeală, producătorii de îngheţată speră ca iulie şi august să aducă seceta, fenomen meteo care va determina creşterea consumului şi, implicit, le va umple conturile”, arată analiza.

Numărul companiilor care produc îngheţată în România s-a dublat din 2010 până în prezent, de la 99 la 204 firme în 2017. În 2018, an pentru care nu există încă toate datele finale, numărul firmelor pare să fi trecut de 210, arată analiza.

Iar cifra de afaceri a firmelor din acest sector a crescut cu acelaşi ritm ridicat, de la 396,3 milioane de lei în 2010 la 531,8 milioane lei în 2017.

Anul trecut, estimările Frames indică un business peste graniţa de 600 de milioane de lei, iar pentru 2019, graniţa tinde să fie depăşită, urmare a creşterii consumului şi, bineînţeles, a scumpirilor din acest an.

Alte articole

Afacerile lui Dragoș Anastasiu, vicepremierul lui Ilie Bolojan. Este acționar în 20 firme cu profit net de 2 milioane de euro pe an

Parfait cu iaurt și banane, desertul instagramabil al verii. Cu o textură cremoasă și o savoare desăvârșită, îți răcorește zilele toride

„Interesul investitorilor pentru acest sector este unul pronunţat şi vine pe fondul creşterii consumului. Tot mai mulţi români consumă îngheţată sub diverse forme, de la clasica îngheţată pe băţ la cutiile de 500 grame achiziţionate pentru acasă, din supermarketuri. Extinderea paletei de branduri, a ofertei tot mai variate şi a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare au făcut ca românii să privească îngheţata ca o alternativă viabilă la dulciurile obişnuite”, afirmă analiştii de la Frames.

Datele analizei arată, totodată, că cele peste 200 de companii care produc îngheţată în România au realizat, împreună, un profit de 42,1 milioane de lei în 2017, mai mult decât dublu faţă de 2010 (15,9 milioane lei).

Dacă luăm în calcul şi business-ul cu îngheţata din import, pentru care nu există decât estimări neoficiale, piaţa de îngheţată este estimată la peste 1 miliard de lei, în acest sector activând câteva zeci de importatori semnificativi, care activează în principal în sectorul hipermarketurilor.

„Vara lui 2019 ar putea aduce un nou vârf de profit. Cum prognozele indică o perioadă secetoasă care se va întinde până în septembrie şi cum 70-80% din vânzările din acest sector sunt concentrate pe timpul verii, este de aşteptat ca rezultatele să fie pozitive, pe măsura estimărilor”, arată analiza.

Liderii pieţei de îngheţată din România

Betty Ice este, de ani de zile, principalul jucător din piaţa de îngheţată din România. Pe fondul extinderii gamei de produse, a reţelei de distribuţie şi a campaniilor eficiente de promovare, producătorul sucevean a raportat o cifră de afaceri de 127,4 milioane de lei în 2017 şi un profit de 12,8 milioane de lei. Spre comparaţie, în 2010, compania raporta afaceri de 74,4 milioane de lei şi un profit de numai 4,89 milioane lei.

În topul producătorilor de îngheţată, pe locul secund se află Alpin 57 Lux, cu afaceri de 99,8 milioane lei şi un profit de 6,9 milioane lei în 2017. În 2018, compania din Alba şi-a îmbunătăţit semnificativ rezultatele, raportând afaceri de 113,8 milioane de lei şi un profit de 11,2 milioane lei.

Pe locurile următoare, în top, se situează Top Gel Prod ( business de 81,1 milioane lei în 2017), Ice Dyp Balas (41,5 milioane lei) şi Viosand Tricotex (39,5 milioane lei), companie a cărei cifră de afaceri semnificativă provine şi din alte domenii de activitate.

Împreună, primii 10 jucători din producţia de îngheţată, realizează afaceri de 456,8 milioane de lei, care reprezintă peste 80% din piaţă.

Analiza Frames arată, de altfel, că din cele peste 200 de companii producătoare, numai 7 sunt din zona mijlocie mare, restul activând în sectorul întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor, cu o medie de numai 17 angajaţi la nivelul industriei.

Cifra de afaceri medie netă, la nivelul sectorului, este plasată în jurul cifrei de 2,6 milioane de lei, iar media profitului net depăşeşte cu puţin 200.000 lei.

Pe ansamblu, în sectorul producţiei de îngheţată activează aproape 3400 de angajaţi, în creştere cu peste 1000 faţă de anul de referinţă 2010.

Din punct de vedere regional, Bucureşti-Ilfov, zona cu cel mai mare număr de clienţi, a atras cele mai multe investiţii în acest domeniu.

Consumul de îngheţată, în creştere

Evoluţia semnificativă a pieţei de îngheţată din România vine în concordanţă cu creşterea consumului la nivel naţional. Potrivit datelor Eurostat, în 2017, ţara noastră a urcat două poziţii în clasamentul celor mai mari producători din UE, până pe locul 10, cu o producţie de 47,8 milioane de litri. Topul este condus de Germania (517,4 milioane de litri), Italia (511,4 milioane de litri) şi Franţa (465,8 milioane de litri).

„Statisticile Eurostat indică un consum per capita de circa 2 litri (echivalentul a 22 de îngheţate la cornet), la o treime faţă de media europeană. Spre exemplu, în Suedia şi Germania, consumul este de până la 8 ori mai mare, iar la nivel regional suntem încă la jumătate. Creşterea nivelului de trai şi modificarea substanţială a obiceiurilor de consum au influenţat în mod pozitiv această piaţă, iar 2019 se anunţă, încă de pe acum, cel mai bun an pentru industrie din ultimii 10”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Creşterea consumului a atras, de altfel,  şi investitori pe măsură, dovadă faptul că principalul jucător din piaţă, Betty Ice, a fost preluat de gigantul Unilever, iar producţia companiei a ajuns pe cinci pieţe regionale. Şi cel de-al doilea jucător din piaţă Alpin 57 Lux a fost preluat de grupul letonian Food Union.

„Din discuţiile cu producătorii, reiese că, din punct de vedere al trendurilor de consum, în 2019 focusul este îndreptat spre sortimentele de impuls (îngheţata pe băţ în principal) şi pe zona de scooping. Şi zona artizanală este tot mai căutată, cu tot mai multe branduri româneşti în prim-plan, din zona start-up-urilor, care propun arome speciale, diferite faţă de oferta clasică. Şi segmentul de take home este promovat tot mai mult, mai ales în comerţul modern, hipermarketurile şi supermarketurile alocând, în această perioadă, spaţii ample destinate acestor produse. De asemenea, este de aşteptat ca vara lui 2019 să aducă o extindere a paletei de produse cu conţinut caloric redus, în ton cu evoluţia sectorului la nivel internaţional”, arată concluziile analizei.