Preşedintele rus Vladimir Putin anunţă joi că urmează să fie creată o ”zonă-tampon” la frontiera ucraineană, după ce negocieri cu privire la Războiul din Ucraina, între Moscova şi Kiev au intrat în impas.
”Am spus deja că s-a luat o decizie să se creeze zona-tampon de securitate necesară de-a lungul frontierei. Forţele noastre armate lucrează acum la această sarcină”, anunţă el.
”Posturile de tir ale inamicului sunt suprimate, munca este în curs”, a subliniat liderul de la Kremlin, evocând situaţia din oblasturile de frontieră Kursk, Belgorod şi Briansk.
Vladimir Putin şi-a justificat această decizie evocând ”raiduri de drone”, ”acţiuni de sabotaj” şi ”grupuri de recunoaştere care vânzează transporturi civile, inclusiv ambulanţe, maşini agricole, femei şi copii ucişi şi răniţi”.
Putin a evocat în mai multe rânduri necesitatea de a crea o zonă-tampon la frontiera ucraineană. În urmă cu un an, Vladimir Putin declara că o ofensivă rusă avea obiectivul să creeze o zonă-tampon în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, cu scopul de a proteja regiunea rusă Belgorod.
Potrivit Moscovei, aproape 160 de done ucrainene au fost interceptate în ultimele 12 ore în Rusia.
Finlanda supraveghează ”îndeaproape” Rusia şi o consolidare a capacităţilor militare ruse la frontiera de est a NATO, în urma dezvăluirii unor imagini satelitare de către cotidianul american The New York Times
Finlanda supraveghează ”îndeaproape” activităţile militare ale Rusiei în apropierea frontierei sale de est, totodată frontieră NATO, după ce armata finlandeză şi presa au constat că poziţionarea unor noi materiale, declară joi ministrul finlandez al Apărării Antti Häkkänen AFP.
Finlanda – care a pus capăt unor decenii de nealiniere militară şi a aderat la NATO în 2023 – are o frontieră de 1.340 de kilometri lungime cu vecinul său estic.
Imagini satelitare publicate de cotidianul american The New York Times (NYT) par să arate o consolidare a infrastructurii militare de partea rusă, în apropierea frontierei finlandeze.
”Rusia construieşte infrastructuri suplimentare pentru a putea aduce trupe suplimentare după sfârşitul Războiului (din Ucraina)”, declară AFP Forţele finlandeze de apărare.
Împreună cu aliaţii săi, Finlanda ”supraveghează li evaluează îndeaproape activităţile şi intenţiile Rusiei”, declară într-un mesaj transmis AFP ministrul finlandez al Apărării Antti Häkkänen.
Măsurile luate de Rusia pentru a-şi consolida forţele armate ”nu constituie o surpriză” pentru Finlanda, declară ministrul.
Moscova a ameninţat în mai multe rânduri Finlanda cu repercusiuni ale aderării sale la NATO, după ce invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022.
”Dispunem de capacităţi excelente de observare ale operaţiunilor ruseşti. Ca membră a Alianţei (Nord-Atlantice) Finlanda ocupă o poziţie solidă în domeniul securităţii”, dă asigurări Häkkänen.
El precizează că Flnlanda dispune de o ”apărare naţională robustă”, bazată pe conscripţie şi pe o importantă forţă de rezervă.
”Întreaga noastră societate a investit în pregătirea în vederea tuturor tipurilor de perturbări şi crize”, dă el asigurări. Adjunctul şefului Statului Major al Forţelor apărării însărcinat cu strategia, Sami Nurmi, a declarat joi grupului public de presă Yle că expansiunea Rusiei în apropierea frontierei finlandeze era previzibilă.
”Ea corespunde evaluărilor noastre. Nu este vorba despre un efort de construcţie masiv”, a declarat el Yle, apreciind că această activitate nu constituie o ameninţare imediată.
Această ţară nordică şi-a consolidat investiţiile militare şi nivelul pregătirii după ce a aderat la NATO. În aprilie, ea a anunţat că urmează să-şi crească cheltuielile cu apărarea la cel puţin 3% din PIB până în 2029 şi că urmează să lanseze o reformă a Forţelor apărării pentru a face faţă unei deteriorări a situaţiei în domeniul securităţii.
Finlanda şi-a închis frontiera de est cu Rusia la jumătatea lui decembrie 2022, după intrarea pe teritoriul finlandez a 1.000 de migranţi fără viză. Helsinki afirma atunci că acest aflux era orchestrat de către Rusia, o acuzaţie pe care Moscova a dezminţit-o.