Anunţ DEVASTATOR: Începând din 20 august, vom TRĂI pe CREDIT. Cum va fi viitorul OMENIRII

Omenirea ‘trăieşte pe credit’ începând din 20 august, susţine ONG-ul Global Footprint Network, care studiază problemele de dezvoltare globală.
     
Din 20 august, ‘pentru restul anului, consumul nostru va duce la un deficit ecologic sporit care va afecta rezervele de resurse naturale şi va creşte acumularea de dioxid de carbon în atmosferă‘, a calculat ONG-ul, potrivit Agerpres.

Citeşte şi NASA prevede Apocalipsa: Civilizaţia modernă s-ar putea prăbuşi peste câteva decenii

Conform acestei organizaţii, data de la care omenirea începe să trăiască ‘pe credit’ apare tot mai devreme în calendar: în 1993, a fost la 21 octombrie, un deceniu mai târziu, în 2003, a fost la 22 septembrie, iar în acest an este la 20 august.

Încă o jumătate de planetă

Alte articole

Ce salariu trebuie să aibă un român care vrea să cumpere un apartament în rate. În ultimii ani, prețurile locuințelor din România s-au dublat

Raluca Bădulescu, credit pentru „pofta inimii”. Ce a făcut vedeta cu banii luați de la bancă

Omenirea ‘a intrat în fenomenul existenţei pe credit ecologic’ în anii 70, este de părere organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF). ‘În prezent 86% din populaţia mondială locuieşte în ţări care cer naturii mai mult decât pot propriile lor ecosisteme să regenereze’, afirmă organizaţia într-un comunicat.

Global Footprint Network estimează că ar fi nevoie de încă o jumătate de planetă pentru a se susţine actuala ‘amprentă ecologică’ a populaţiei.

Citeşte şi Emisfera Nordică, în secolul FENOMENELOR EXTREME. Ce efecte au asupra oamenilor şi ecosistemelor

Cifrele sunt îngrijorătoare, dar ‘încă se mai pot lua măsuri curajoase pentru edificarea unui viitor prosper, bazat pe exploatarea durabilă a rezervelor’, este de părere directorul programelor de conservare de la WWF Franţa, Diane Simiu, care atrage atenţia că ‘trebuie acţionat acum’.

În acest scop, organizaţia propune câteva metode precum folosirea de energii regenerabile, reducerea consumului de carne, adoptarea unor noi soluţii urbanistice şi trecerea de la economia liniară, de tip producţie-deşeu, la o economie circulară, în care deşeurile să fie refolosite, devenind noi resurse.