COD RUTIER: Cât sunt amenzile pentru depăşirea vitezei legale. Cât este amenda dacă circuli prea încet

COD RUTIER: Pentru a depista soferii care depasesc limitele de viteza, politia se foloseste in prezent doar de aparate radar mobile, dupa cum reiese din informatiile furnizate de Inspectoratul General al Politiei Romane, scrie avocatnet.ro. Desi in ultimii ani au fost folosite si radare fixe, politia nu mai masoara viteza de deplasare a autoturismelor cu aparate de acest fel.

„In prezent, politia rutiera nu mai dispune de sisteme fixe functionale, cu rol de supraveghere a traficului rutier si masurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor”, a declarat subcomisarul de politie Olga Menaev.

Citeşte şi RADARUL-TAXI. Cum arată maşina de care trebuie să te fereşti prin Bucureşti

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, depistarea vitezomanilor se face prin intermediul unui numar total de 639 de radare mobile. Acestea sunt impartite intre inspectoratele judetene de politie, Brigada Rutiera din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si Sectia de Politie Autostrazi.

Alte articole

Situație aberantă! Un bărbat primește de aproape patru ani amenzi de circulație dintr-o țară în care nu a călcat niciodată

Formula 1 pe o șosea din România! Un pensionar a bătut toate recordurile de viteză. Cu cât l-a ”luat” radarul

„Politia utilizeaza 639 aparate radar mobile, repartizate la inspectoratele judetene de politie (in medie 14 aparate/judet), Brigada Rutiera din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti (36) si Sectia de Politie Autostrazi (24)”, a precizat Olga Menaev.

Avizele de functionare pentru radarele fixe, care au fost amplasate in baza unor contracte incheiate de primarii cu unele societati comerciale, au fost retrase in 2009, pastrandu-se doar aparatele amplasate pe Drumul National 1 (mai multe informatii gasiti in acest articol). Totusi, asa cum reiese din informatiile transmise de politie, nici acestea nu mai sunt functionale in prezent.

Referitor la limitele maxime de viteza stabilite prin Codul rutier, acestea sunt urmatoarele:

-in localitati: 50 km/h (poate fi si o limita superioara, insa nu mai mare de 80 km/h, sau una inferioara, dar nu mai mica de 30 km/ora);
-in afara localitatilor:
-130 km/h pe autostrazi;
-100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene;
-90 km/h pe celelalte categorii de drumuri.

Soferii care depasesc viteza maxima admisa risca, in principal, sa fie sanctionati cu amenzi cuprinse intre 195 si 1950 de lei, dupa cum urmeaza:

-depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise: 2 sau 3 puncte-amenda, la care se adauga doua puncte de penalizare;
-depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise: 4 sau 5 puncte-amenda, la care se adauga trei puncte de penalizare;
-depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise: 6-8 puncte-amenda, la care se adauga patru puncte de penalizare;
-depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise: 9-20 puncte-amenda, la care se adauga sase puncte de penalizare;
-depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise: 9-20 puncte-amenda, plus suspendarea permisului pentru o perioada de 90 de zile.

Citeşte şi Cât costă şi cum funcţionează gadgetul care îţi face maşina INVIZIBILĂ în faţa aparatului radar VIDEO

Soferii pot fi amendati cu 2 sau 3 puncte-amenda si daca circula in mod nejustificat cu o viteza de cel putin 10 km/h sub limita minima impusa de lege.

In acelasi timp, conform regulamentului pentru aplicarea Codului rutier, soferii trebuie sa circule cu cel mult 30 km/h in localitate sau cu cel mult 50 km/h in afara acesteia:

-la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;
-in curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau in care vizibilitatea este mai mica de 50 de m;
-la trecerea pe langa grupuri organizate, coloane militare sau cortegii;
-la trecerea pe langa animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament;
-cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda;
-pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare;
-in zona de actiune a indicatorului de avertizare „Copii”, in intervalul orar 7:00-22:00, precum si a indicatorului „Accident”;
-la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa traverseze;
-la schimbarea directiei de mers prin viraje;
-cand vizibilitatea este sub 100 de m in conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente.

Nereducerea vitezei, atunci cand acest lucru este impus de legislatie, se sanctioneaza cu 6-8 puncte-amenda.

Amenzile rutiere sunt mai mari de la 1 ianuarie

Un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, astfel ca orice crestere a acestuia duce automat la crestere a amenzilor rutiere. Salariul minim a crescut ultima oara la data de 1 ianuarie 2015 si de atunci un punct-amenda este egal cu 97,5 lei.

Sanctiunile incluse in Codul rutier sunt stabilite pe cinci clase, in functie de gravitatea faptelor soferilor si de pericolul social pe care acestea il prezinta. Clasele I-IV sunt aplicabile persoanelor fizice, in timp ce clasa a V-a este doar pentru persoanele juridice.

Mai exact, clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:

clasa I: 2 sau 3 puncte-amenda;
clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amenda;
clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amenda;
clasa a IV-a: de la 9 la 20 puncte-amenda;
clasa a V-a: de la 21 la 100 puncte-amenda.
De la 1 ianuarie 2015, amenzile aplicabile sunt urmatoarele:

clasa I: 195 sau 292,5 lei;
clasa a II-a: 390 sau 487,5 lei;
clasa a III-a: de la 585 la 780 de lei;
clasa a IV-a: de la 877,5 la 1950 de lei.
clasa a V-a: de la 2047,5 la 9750 de lei.
Practic, 2015 este al cincilea an consecutiv in care amenzile rutiere se majoreaza. Si, din moment ce cresterea salariului minim se face in doua etape, incepand cu data de 1 iulie 2015 amenzile rutiere se vor mari din nou.

Ce elemente trebuie sa contina un proces-verbal de contraventie pentru a fi valid

In cazul soferilor sanctionati pentru contraventii rutiere, politistii incheie un proces-verbal. Acesta trebuie sa includa in mod obligatoriu anumite informatii, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, lipsa unor mentiuni facand ca documentul sa fie nul.

Mai precis, procesul-verbal de contraventie trebuie sa includa:

data si locul unde este incheiat;
numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;
datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului;
descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;
posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;
termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
In cazul soferilor straini sau al cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, in procesul-verbal trebuie incluse, in plus, seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent.

„In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal”, scrie in actul normativ citat.

Totodata, prevederile acestuia stabilesc si ca procesul-verbal de contraventie este nul daca nu include mentiunile referitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator.