Augustin Lazăr a menţionat în contestaţia sa că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, „o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale”.

Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Inspecţia Judiciară propune suspendarea Ioanei Ancuţa Popoviciu, ...

Vlad Pascu a cerut să fie judecat în libertate după accidentul ...

Lazăr a motivat că propunerea şi actele indicate sunt de natură administrativă, menţionând în cerere câteva repere de jurisprudenţă constituţională. Procurorul general a opinat că propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanţelor de contencios administrativ.

„Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu”, se arată în cererea depusă de Augustin Lazăr.

Magistratul aminteşte, totodată, că, în cazul de faţă, controlul efectuat de către Inspecţia Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncţie în activitatea instituţiei şi nicio deficienţă managerială.

„În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiţiei are valoarea unei sancţiuni disciplinare”, opinează Lazăr.

Pe de altă parte, se mai arată în cererea depusă de către Augustin Lazăr, unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august 2018. „Se poate lesne deduce că invocarea acestui motiv de revocare constituie, în realitate, o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale. Or, Curtea Constituţională a arătat că şi sistemele în care Ministerul Public este în subordinea sau parte a a Guvernului sunt conforme cu standardele europene, cu condiţia existenţei unor măsuri efective de natură a garanta independenţa sau autonomia Ministerului Public şi non intervenţia Guvernului în cauze concrete/individuale”, se susţine în documentul citat.

Totodată, Lazăr susţine că „procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiţiei nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de procurorul evaluat”.

„În cauză se prefigurează elementele excesului de putere prin raportare la exigenţele cerute conduitei celorlalte autorităţi publice în raporturile cu autoritatea judecătorească şi procurorii, tocmai pentru asigurarea garanţiilor de imparţialitate obiectivă în îndeplinirea funcţiilor judiciare ale acestora. Trebuie avute în vedere şi ‘Principiile de la Bangalore’, care permit magistraţilor să îşi exprime liber opiniile atunci când le este afectată independenţa sau când există riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”, se precizează în cerere.

Lazăr: Nu am pus în discuţie legitimitatea ori obligativitatea hotărârilor Curţii Constituţionale

În ceea ce priveşte „contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, în sensul încurajării nerespectării lor de către procurori”, Lazăr a spus că în comunicarea publică a procurorului general nu există elemente care să susţină teza nerespectării deciziilor Curţii Constituţionale. „Nu a fost pusă în discuţie legitimitatea ori obligativitatea hotărârilor acestui for”, a afirmat Augustin Lazăr.

Despre delegarea în funcţie de execuţie a Codruţei Kovesi în cadrul Serviciului de îndrumare şi control, Lazăr spune că s-a produs cu respectarea prevederilor legale în vigoare în iulie 2018. „Delegarea a avut în vedere experienţa profesională şi managerială a doamnei procuror, dobândită în urma exercitării a două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a două mandate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin raportare la atribuţiile Serviciului de îndrumare şi control”, arată Lazăr.

El mai spune că delegările în funcţii de conducere au fost realizate, cu titlu provizoriu, până la finalizarea procedurilor de numire în respectivele funcţii.

Totodată, Augustin Lazăr a mai susţinut că nu au existat niciodată afirmaţii ale sale prin care să fie aduse critici hotărârilor judecătoreşti sau judecătorilor.

Astfel, potrivit documentului solicitat CA Alba Iulia, Lazăr a apreciat, în ceea ce priveşte acuzaţiile privind „probleme grave de comportament, comunicare publică, lipsa asumării responsabilităţii, plasarea deasupra legii prin afirmarea şi susţinerea publică a lipsei temeiului legal pentru evaluarea procurorului şef al DNA” etc, că ministrul Justiţiei s-a raportat la opinia pe care a exprimat-o public în şedinţa CSM prin care s-a susţinut „necesitatea stabilirii clare şi fără echivoc” a cadrului normativ în care trebuie examinată cererea de revocare a procurorului-şef al DNA.

„Din această perspectivă, trebuie reamintit că, (…) procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii. În această calitate, are nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a exprima o poziţie publică asupra problemelor supuse dezbaterii CSM şi de a sesiza problemele circumscrise stabilirii exacte a cadrului legal incident în procedura de revocare a procurorilor cu funcţii de conducere”, a menţionat Lazăr.

În ceea ce priveşte punctul privind existenţa unor „probleme de legalitate” a numirii în funcţia de procuror general, Augustin Lazăr a spus că, potrivit reglementărilor, existenţa calificativului de la ultima evaluare nu era prevăzută drept criteriu legal. Lazăr a reamintit că, din actele existente la CSM, rezultă că are o vechime efectivă în funcţia de procuror de 34 de ani şi 1 lună şi nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, iar la ultima evaluare a activităţii profesionale a fost apreciat cu calificativul „foarte bine”.

„Actul pe care ministrul Justiţiei îl contestă în prezent şi-a produs şi îşi produce pe deplin efectele juridice pentru perioada imediat următoare publicării sale în Monitorul Oficial al României, astfel încât solicitarea de revocare din funcţia de procuror general pentru motivul alegat, constând în pretinse neregularităţi în procedura de numire în această funcţie, afectează grav securitatea raporturilor juridice şi prefigurează o ingerinţă în atribuţiile autorităţii judecătoreşti”, se arată în solicitarea depusă la CA Alba Iulia.

Referitor la susţinerea potrivit căreia dosarul de candidatură pentru funcţia de procuror general cuprinde şi o rezoluţie de clasare care priveşte pe preşedintele României, Lazăr reiterează că nu au fost identificate lucrări din această categorie realizate de către el.

Augustin Lazăr a răspuns şi reproşurilor privind existenţa unor „probleme grave de management” şi că nu ar fi luat nicio măsură faţă de, potrivit raportului de evaluare, „caracterul imputabil al tuturor faptelor reţinute” în sarcina procurorului-şef al DNA.

Referitor la „lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, ignorarea situaţiilor de criză, încercarea de minimizare a deficienţelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea unei alte situaţii decât cea reală” etc, Lazăr a explicat, printre altele, că aspectele reţinute în sarcina procurorului-şef al DNA prin propunerea de revocare nu pot fi imputate procurorului general, întrucât acestea excedează atribuţiilor sale manageriale.

„Activitatea DNA şi a procurorului-şef al DNA a fost supusă verificărilor prin Inspecţia Judiciară, iar rapoartele de control întocmite de inspectorii judiciari, în care au fost propuse măsuri de remediere, au fost discutate şi aprobate în CSM-Secţia pentru procurori, unde a participat şi votat şi procurorul general. Ca atare, nu se poate imputa procurorului general că, în urma activităţii de control a Inspecţiei Judiciare, nu au fost dispuse măsuri, câtă vreme, prin Hotărârea Secţiei pentru procurori, s-a dispus remedierea deficienţelor constatate”, se menţionează în documentul depus la CA Alba Iulia.

Cu privire la folosirea în discursul public a sintagmei „inculpaţi de rang înalt”, procurorul general arată că aceasta nu poate fi reţinută drept deficienţă, atât timp cât Secţia pentru procurori a CSM a decis că nu există o încălcare a Codului deontologic.

Solicitarea lui Augustin Lazăr va fi luată în discuţie la CA Alba Iulia în data de 20 noiembrie. 

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei a susţinut că dosarul de candidatură depus de Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.

De asemenea, Toader afirma că în dosarul de candidatură de la MJ se afla o ordonanţă de clasare pe numele preşedintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a descoperit că această ordonanţă nu a fost întocmită de Augustin Lazăr, ci de un alt procuror, Cristian Lazăr.

Pe 1 noiembrie, Augustin Lazăr declara că afirmaţia ministrului Justiţiei privind descoperirea unei fraude în dosarul său de candidatură pentru această funcţie s-a dovedit „o manipulare a opiniei publice” şi a anunţat că îşi rezervă dreptul de a acţiona conform procedurilor legale în vigoare.