Autostrada Lugoj-Deva. Ce soluţie au găsit autorităţile pentru problema tunelurilor pentru urşi

Pentru a nu pierde banii de la Comisia Europeană, autoritățile române speră să poată prelungi până în august 2026 finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva, din care lipsește porţiunea unde trebuiau să fie realizate două tuneluri pentru uri. Este vorba despre secțiunea dintre Margina și Holdea care nu are încă un constructor, potrivit digi24. 

Lucrările la autostrada Lugoj-Deva au început în 2011. Patru ani mai târziu italienii de la Tirrena Scavi finalizau lotul 1.

În martie 2017 aveam o nouă inaugurare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Salini, tot un constructor italian, finalizase 15 kilometri din cei 28 ai lotului doi al șoselei de mare viteză.

Alte articole

Mark Rutte laudă România la NATO: „Guvernul a schimbat legislația într-o zi sau două”

Bruxelles-ul îi dă replica lui Ilie Bolojan: Proiectul nuclear de la Doicești, considerat obiectiv strategic major în Europa

În vara aceluiași an, însă, șefii de la Drumuri au rupt contractul cu firma Salini și au lăsat fără constructor circa 13 kilometri din șoseaua rapidă, din care 4 erau construiți în proporție de 90%.

Ultimele două loturi din autostradă au fost și ele date în circulație anul trecut. Mare parte din banii pentru construirea autostrăzii Lugoj-Deva au venit de la Bruxelles.

Citeşte şi Moldova va avea autostradă. Sectorul Ploieşti -Paşcani va avea profil de autostradă, în loc de drum expres

Autostrada Lugoj-Deva, blocată de tunelurile pentru urși

Singura porțiune lipsă este în continuare cea scoasă din lotul celor de la Salini, unde acordul de mediu revizuit în decembrie 2013 cere realizarea a două ecoducte pentru protecţia mamiferelor mari, așa numitele „tuneluri pentru urși”. De fapt, aceștia sunt singurii kilometri de autostradă care lipsesc dintre Sibiu și Nădlac.

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructura avertizau în primăvara acestui an că România riscă să piardă toţi banii europeni folosiți pe toată Autostrada Lugoj-Deva.

În luna iulie a anului trecut, Compania de Drumuri a lansat o licitație pentru realizarea secțiunii cu tuneluri, care s-a blocat însă după ce CNAIR a fost obligată de Curtea Internațională de Arbitraj să recunoască faptul că fostul contract pentru construcția lotului 2, cel cu italienii de la Salini, este încă în vigoare. CNAIR a fost obligată inclusiv să le plătească despăgubiri de 50 de milioane de euro italienilor.

 „Vom solicita antreprenorului finalizarea lucrărilor pe cei patru kilometri, sunt în proporție de 70% finalizate, și vom scoate la licitație secțiunea E cu cei 9-9,8 km”, declara ministrul Transporturilor.

Ca să nu piardă banii primiţi de la Bruxelles, Guvernul vrea să treacă porțiunea cu tunelurile pentru urşi pe finanțare din Planul Național de Recuperare și Reziliență.

„Câștigul pe care îl avem pentru transferul de proiect este că termenul pe care trebuie să îl respectăm dacă ducem până la capăt negocierile cu Comisia Europeană devine 31 august 2026.”, declara ministrul Fondurilor Europene.