Judecătorul Curţii arată în documentul citat că din conţinutul convorbirilor telefonice purtate, în perioada 7-12 septembrie, de avocat cu S.A. – femeia care l-a denunţat la Direcţia Naţională Anticortupţie (DNA) – „a reieşit că cel dintâi doreşte neapărat să se vadă cu denunţătoarea, pentru a-i comunica ceva important”.

Astfel, în 12 septembrie, în jurul orei 15.00, denunţătoarea s-a prezentat la biroul avocatului Gherasim, unde acesta i-a spus că „a vorbit cu omul” pentru punerea în libertate a lui S.N.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Victor Ponta a dat în judecată statul român, DNA şi pe procurorul ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

„Denunţătoarea a perceput din atitudinea acestuia că persoana respectivă a acceptat să sprijine demersul de punere în liberate. De asemenea, Andrei Gherasim a precizat că denunţătoarea va trebui să-i dea 20.000 de euro înainte, iar restul de 20.000 de euro după punerea în libertate a soţului său”, reţine judecătorul în motivare.

Gherasim i-a mai spus atunci denunţătoarei că suma de 40.000 de euro este necesară doar pentru punerea în libertate şi acordarea unui termen pentru contestaţie în noiembrie 2012, iar nu pentru achitare.

„De asemenea, inculpatul a precizat că nu mai este necesară încheierea unui nou contract care să mascheze destinaţia sumei, întrucât cele anterioare nu fuseseră încă reziliate (deşi suma fusese restituită familiei denunţătoarei) şi valoarea acestora acoperă suma solicitată de inculpat pentru traficarea influenţei”, se mai arată în documentul citat.

Instanţa notează că, deoarece Gherasim a stabilit cu denunţătoarea să se întâlnească în 13 septembrie, după ce aceasta va face rost de bani de la socrul său, s-a procedat la marcarea criminalistică a 20.000 de euro, în cupiură de cinci sute de euro, prin inscripţionarea unora dintre bancnote cu menţiunile „trafic”, după care suma respectivă a fost introdusă într-un plic şi înmânată denunţătoarei S.A.

În 13 septembrie, avocatul Gherasim a fost surprins imediat după primirea celor 20.000 euro de la denunţătoarea S.A., conform înţelegerii anterioare, rezultatul constatărilor fiind consemnat în procesul-verbal de prindere în flagrant delict. El a declarat anchetatorilor, la acel moment, că banii respectivi reprezintă onorariul de avocat, conform contractului de asistenţă juridică încheiat cu S.A.

„Din conţinutul dialogului ambiental din 13 septembrie, purtat de S.A. cu inculpatul Andrei Gherasim a rezultat că acesta a observat în apropierea biroului o maşină suspectă, motiv pentru care a manifestat neîncredere faţă de denunţătoare, întrebând-o dacă a venit singură, iar apoi expunându-i ce i s-a întâmplat cu ocazia dosarului anterior, când o persoană pe care o considera prieten l-a denunţat la DNA, i s-a adresat acesteia cu cuvintele «dacă erai bărbat, te dezbrăcam»”, se mai arată în documentul citat.

În continuare, notează judecătorul Curţii, conform înţelegerii anterioare cu denunţătoarea, avocatul Gherasim a încheiat un contract de asistenţă juridică pentru a disimula adevărata destinaţie a sumei de bani primite.

„Întrucât dialogul s-a purtat doar în încăperea care este biroul de lucru al inculpatului, acesta a folosit un limbaj juridic, a menţionat chiar «desăvârşita corectitudine» a demersurilor ce urmau a fi întreprinse şi nu a reluat spre confirmare conversaţiile purtate cu prilejul întrevederilor anterioare. (…) De asemenea, întâlnirea din 12 septemrbie, conţinând dialoguri cu aspect infracţional, s-a purtat pe terasa imobilului, în ideea existenţei unui zgomot de fond. (…) De altfel, pe parcursul anchetei, s-a constatat că dialogurile cu conotaţie penală nu s-au purtat în birou (existând probabil temerea inculpatului că ar putea fi instalată tehnică de ascultare, temere acutizată la 13 septemrbie de observarea unei maşini suspecte în zonă), ci în locuri care confereau inculpatului o oarecare siguranţă că nu poate fi înregistrat”, se mai arată în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, 14 septembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a avocatului Andrei Gherasim, acuzat de trafic de influenţă într-un nou dosar, după ce în august fusese trimis în judecată pentru fapte similare.

Andrei Gherasim, fiul fostului procuror general adjunct Traian Gherasim, a fost reţinut în 13 septembrie, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind acuzat că ar fi cerut 40.000 de euro, din care a primit 20.000 de euro, de la o femeie căreia i-a spus că va interveni la judecători într-un dosar în care soţul ei era cercetat.

Procurorii au cerut Curţii de Apel Bucureşti arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Andrei Gherasim, solicitarea fiind admisă de instanţă.

Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Andrei Gherasim la instanţa supremă.

În 22 august, Andrei Gherasim, avocat în Baroul Bucureşti, a fost trimis în judecată, pentru trafic de influenţă şi înşelăciune.

Potrivit procurorilor, în 4 septembrie, avocatul Andrei Gherasim „a pretins de la o persoană denunţătoare suma de 40.000 euro, dintre care 10.000 euro pentru sine, lăsând-o să creadă că are influenţă asupra unor magistraţi de la instanţa care judecă o contestaţie în anulare formulată de soţul denunţătoarei, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, pentru a-i determina pe aceştia să admită în principiu calea extraordinară de atac şi suspendarea mandatului de executare până la judecarea în fond a cauzei”.

În dosarul în care procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată, Andrei Gherasim este acuzat că, în 4 aprilie 2012, a pretins de la Nikolaus Mann, prin intermediar, 100.000 de euro, spunând că poate interveni pe lângă magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Tribunalul Braşov, pentru a dispune soluţii favorabile omului de afaceri în două dosare civile.

Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de strămutare a cauzei, iar altul anularea unui contract. În acest scop, pe 12 aprilie, avocatul a primit, prin acelaşi intermediar, 50.000 de euro, reprezentând o parte din banii pretinşi.

Procurorii îl mai acuză pe Andrei Gherasim că în februarie 2011, în calitate de avocat ales al unei persoane cercetate într-o cauză penală aflată pe rolul DNA, l-a indus în eroare pe denunţător cu privire la faptul că, în cauza respectivă, procurorii anticorupţie vor dispune o soluţie de netrimitere în judecată în termen de două luni de la încheierea contractului de asistenţă juridică, contract în valoare de 40.000 de euro.

În 12 aprilie, Gherasim şi Mann au fost reţinuţi, iar o zi mai târziu Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a celor doi, stabilindu-le acestora interdicţia de a părăsi ţara. În 23 aprilie, instanţa supremă a decis definitiv ca Gherasim şi Mann să fie cercetaţi în libertate, menţinând interdicţia de a părăsi ţara.

Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, primul termen fiind stabilit în 26 septembrie.