Victor Ciorbea nu şi-a delegat atribuţiile referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale pe perioada concediului

Victor Ciorbea nu şi-a delegat atribuţiile de sesizare a Curţii Constituţionale pe perioada concediului, anunţă purtătorul său de cuvânt, Matei Vîrtosu. Avocatul Poporului se foloseşte de o decizie a Curţii Constituţionale din 2013, care a stabilit că "Avocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate".

RomaniaTV.net
18 oct. 2018, 15:59
Victor Ciorbea nu şi-a delegat atribuţiile referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale pe perioada concediului

UPDATE Victor Ciorbea nu şi-a delegat atribuţiile de sesizare a Curţii Constituţionale pe perioada concediului, anunţă purtătorul său de cuvânt, Matei Vîrtosu. Decizia este motivată printr-o decizie a Curţii Constituţionale. Comunicatul mai arată că instituţia Avocatului Poporului este una de tip unipersonal, deci deciziile importante nu pot fi delegate.

Victor Ciorbea a semnat pe 16 octombrie un ordin prin care îşi deleagă atribuţiile pe perioada concediului către unul din adjuncţii săi, Magda Ştefănescu. Ordinul specifică şi ce atribuţii poate îndeplini adjunctul şi care nu, atribuţii stabilite de legea Avocatului Poporului.

Atribuţiile de sesizare a Curţii Constituţionale nu se numără printre cele delegate, se arată în comunicat.

„Avocatul Poporului nu a delegat prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 atribuțiile referitoare la sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora și nici pe cea de sesizare directă cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor”, se arată în comunicat.

Ca motiv este invocată o decizie a Curţii Constituţionale din 2013, care stipulează că „Avocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate, parte a independenţei instituţionale şi funcţionale de care acesta se bucură (…)”.

Începând din 2014, aceste atribuţii nu au mai fost delegate, se mai precizează în comunicat.

De asemenea, Avocatul Poporului mai consideră că instituţia este una de tip unipersonal, nu colectivă.

„Avocatul Poporului consideră că decizia de a nu delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate este justificată și de faptul că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă”, potrivit comunicatului.

COMUNICAT Avocatul Poporului

Prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 al Avocatului Poporului (pe care îl anexăm prezentului comunicat) au fost delegate unele din atribuțiile acestuia către un adjunct al Avocatului Poporului.

Prin acest ordin s-au exceptat de la delegare atribuțiile prevăzute de art. 15 alin. (1) lit. h), lit. i), lit. k), lit. m) și lit. n) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului: „h) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; i) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; k) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora; m) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ; n) poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte”, precum și cele prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a), lit. b)-parțial-, lit. c), lit. e), lit. f) și lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului, republicat, conform cărora „a) prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; b) semnează rapoartele,(…) obiecţiile şi excepţiile de neconstituţionalitate, recomandările (…); c) aprobă statul de funcţii şi fişa postului pentru personalul din instituţie; e)numeşte, promovează, eliberează din funcţie personalul, potrivit dispoziţiilor legale; f) aprobă trecerea personalului dintr-un departament în altul; g) aprobă deplasările personalului în străinătate”.

Prin urmare, celelalte atribuții prevăzute de Legea nr. 35/1997, republicată și de Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului sunt exercitate de adjunctul Avocatului Poporului delegat prin ordin al Avocatului Poporului, după cum urmează:

  • decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;
  • verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite;
  • solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;
  • formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
  • aprobă propunerile de sesizare din oficiu;
  • aprobă efectuarea anchetelor și a vizitelor;
  • aprobă notele privind propunerea de soluționare a unor petiții adresate Avocatului Poporului.

Delegarea atribuțiilor în perioada concediului de odihnă este o instituție juridică permisă de prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.

Dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. h) și i) și ale alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, se interpretează în lumina considerentelor Deciziei nr. 336/2013 a Curții Constituționale, care a reținut că „Avocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate, parte a independenţei instituţionale şi funcţionale de care acesta se bucură (…)”.

În consecință, începând cu anul 2014, în acord cu aspectele reținute în Decizia nr. 336/2013 a Curții Constituționale, s-a exceptat, în mod consecvent, delegarea atribuțiilor privind sesizarea Curții Constituționale, așa cum reiese din ordinele privind delegarea atribuțiilor, afișate pe site-ul instituției Avocatul Poporului, la secțiunea Latest News/Resurse.

Prin urmare, făcând aplicarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 și a considerentelor Deciziei nr. 336/2013 sus-menționate, Avocatul Poporului nu a delegat nici prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 atribuțiile referitoare la sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora și nici pe cea de sesizare directă cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.

Avocatul Poporului consideră că decizia de a nu delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate este justificată și de faptul că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă.

Avocatul Poporului opinează că aspectele sus-menționate reprezintă o consecință a realităților social-politice și economice ale României, care au determinat legiuitorul constituant să creeze o instituție de tip Ombudsman cu caracter unipersonal.

Tipul de conducere unipersonal al instituției, astfel cum reiese din dispozițiile constituționale, în antiteză cu modalitatea de conducere colectivă întâlnită în cadrul altor instituții de tip Ombudsman, conferă Avocatului Poporului putere de decizie și în egală măsură răspunderea personală pentru hotărârile luate. Acestea sunt rațiunile care fundamentează deciziile Avocatului Poporului în delegarea atribuțiilor sale.

Instituții de tip Ombudsman unipersonale se regăsesc, ca de exemplu, în Portugalia, țară în care Ombudsmanul este asistat de doi adjuncți cărora li se pot delega anumite atribuții (ca de exemplu, efectuarea vizitelor inopinate, a inspecțiilor, efectuarea de anchete, examinarea petițiilor, solicitarea de date suplimentare pentru soluționarea petițiilor, audiențe) însă atribuția de sesizare a Curții Constituționale nu poate fi delegată.

_________

Avocatul Poporului solicită informații suplimentare Guvernului României și Ministrului Justiției în legătură cu aspectele sesizate de petenți în memoriile privind neconstituționalitatea O.U.G. nr. 92/2018, se arată într-un comunicat de presă.

„Partidul Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și numeroși cetățeni au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. În esență, autorii sesizărilor au invocat următoarele argumente:

Critici de neconstituționalitate extrinsecă
Actul normativ criticat contravine art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 și art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituții fundamentale a statului;
Ordonanța de urgență încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgența, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare;
Încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanță de urgență pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.

Critici de neconstituționalitate intrinsecă
Sintagma „procurorii care își desfășoară activitatea” este neclară, prin aceea că poate fi înțeleasă ca referindu-se atât la toți procurorii, inclusiv cei numiți în funcții, dar și numai la procurorii aflați în situație de delegare ori de detașare;
Încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiți în funcție, ar determina înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea;
Încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători și procurori, care aparțin aceleiași categorii profesionale și anume magistrații;
Invocarea art. 21 din Constituție, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcționarea normală a parchetelor, în principal prin creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale;
Încălcarea principiului separației puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală;
Nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituție privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.

Argumentele de neconstituționalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajații Biroului contencios constituțional prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Având în vedere complexitatea aspectelor sesizate în petiții, în conformitate cu art. 17 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, potrivit cărora „Avocatul Poporului poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor”, instituția Avocatul Poporului a decis să solicite informații suplimentare Guvernului României și Ministrului Justiției”, se arată în comunicatul instituţiei.

Parchetul General a cerut, miercuri, Avocatul Poporului să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la aspecte de neconstituţionalitate conţinute de articolul VII din OUG 92 referitoar la menţinerea în funcţie a procurorilor. Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, este plecat în concediu în SUA până la sfârşitul lunii.

Citeşte şi: Procurorul general cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR pe OUG 92. Victor Ciorbea a plecat în concediu în America

Precizările Avocatului Poporului, domnul Victor Ciorbea, referitoare la delegarea temporară a atribuțiilor către un Adjunct al Avocatului Poporului

 

 

 

 

 

 

 

Prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 al Avocatului Poporului (pe care îl anexăm prezentului comunicat) au fost delegate unele din atribuțiile acestuia către un adjunct al Avocatului Poporului.

 

Prin acest ordin s-au exceptat de la delegare atribuțiile prevăzute de art. 15 alin. (1) lit. h), lit. i), lit. k), lit. m) și lit. n) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului: ”h) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; i) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; k) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora; m) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ; n) poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte”, precum și cele prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a), lit. b)-parțial-, lit. c), lit. e), lit. f) și lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului, republicat, conform cărora ”a) prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; b) semnează rapoartele,(…) obiecţiile şi excepţiile de neconstituţionalitate, recomandările (…); c) aprobă statul de funcţii şi fişa postului pentru personalul din instituţie; e)numeşte, promovează, eliberează din funcţie personalul, potrivit dispoziţiilor legale; f) aprobă trecerea personalului dintr-un departament în altul; g) aprobă deplasările personalului în străinătate”.

 

Prin urmare, celelalte atribuții prevăzute de Legea nr. 35/1997, republicată și de Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului sunt exercitate de adjunctul Avocatului Poporului delegat prin ordin al Avocatului Poporului, după cum urmează:

  • decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;

  • verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite;

  • solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;

  • formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;

  • aprobă propunerile de sesizare din oficiu;

  • aprobă efectuarea anchetelor și a vizitelor;

  • aprobă notele privind propunerea de soluționare a unor petiții adresate Avocatului Poporului.

 

Delegarea atribuțiilor în perioada concediului de odihnă este o instituție juridică permisă de prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.

 

Dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. h) și i) și ale alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, se interpretează în lumina considerentelor Deciziei nr. 336/2013 a Curții Constituționale, care a reținut căAvocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate, parte a independenţei instituţionale şi funcţionale de care acesta se bucură (…)”.

 

În consecință, începând cu anul 2014, în acord cu aspectele reținute în Decizia nr. 336/2013 a Curții Constituționale, s-a exceptat, în mod consecvent, delegarea atribuțiilor privind sesizarea Curții Constituționale, așa cum reiese din ordinele privind delegarea atribuțiilor, afișate pe site-ul instituției Avocatul Poporului, la secțiunea Latest News/Resurse.

 

Prin urmare, făcând aplicarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 și a considerentelor Deciziei nr. 336/2013 sus-menționate, Avocatul Poporului nu a delegat nici prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 atribuțiile referitoare la sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora și nici pe cea de sesizare directă cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.

 

Avocatul Poporului consideră că decizia de a nu delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate este justificată și de faptul că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă.

 

Avocatul Poporului opinează că aspectele sus-menționate reprezintă o consecință a realităților social-politice și economice ale României, care au determinat legiuitorul constituant să creeze o instituție de tip Ombudsman cu caracter unipersonal.

 

Tipul de conducere unipersonal al instituției, astfel cum reiese din dispozițiile constituționale, în antiteză cu modalitatea de conducere colectivă întâlnită în cadrul altor instituții de tip Ombudsman, conferă Avocatului Poporului putere de decizie și în egală măsură răspunderea personală pentru hotărârile luate. Acestea sunt rațiunile care fundamentează deciziile Avocatului Poporului în delegarea atribuțiilor sale.

 

Instituții de tip Ombudsman unipersonale se regăsesc, ca de exemplu, în Portugalia, țară în care Ombudsmanul este asistat de doi adjuncți cărora li se pot delega anumite atribuții (ca de exemplu, efectuarea vizitelor inopinate, a inspecțiilor, efectuarea de anchete, examinarea petițiilor, solicitarea de date suplimentare pentru soluționarea petițiilor, audiențe)însă atribuția de sesizare a Curții Constituționale nu poate fi delegată.