BACALAUREAT 2022 EDU.RO. Subiecte matematică şi istorie, proba obligatorie a profilului UPDATE

Marţi, este programată proba obligatorie a profilului, matematică şi istorie, iar miercuri Bacalaureat 2022 se termină cu proba la alegere.

Filip Stan

21 iun. 2022, 10:57

BACALAUREAT 2022 EDU.RO. Subiecte matematică şi istorie, proba obligatorie a profilului UPDATE

BACALAUREAT 2022 EDU.RO. Prima sesiune a examenului de Bacalaureat continuă, marţi, cu proba obligatorie a profilului, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Subiectele primite de elevii care au dat proba scrisă obligatorie a profilului la Matematică, profilul Mate-info, atât cei din liceele teoretice cât și cei din clasele de profil de la colegiile miliatere, au avut de rezolvat varianta numărul 1 extrasă, potrivit edupedu.ro.

Alte Articole

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Elevii au avut de rezolvat trei subiecte cu câte șase probleme/exerciții, fiecare dintre acestea notate cu câte 5 puncte.

Subiecte matematică profil tehnologic

Subiecte matematică pentru Bacalaureat profilul Mate-științele naturii:

Şi la ISTORIE elevii au primit de rezolvat varianta de subiecte cu numărul 1

La subiectul I elevii au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea a fost notat cu 30 de punte ș ia avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Miercuri este proba la alegere a profilului şi specializării, iar absolvenţii de liceu din partea minorităţilor naţionale vor susţine, joi, proba la Limba şi literatura maternă.

Rata de participare la proba scrisă la Limba şi literatura română a Bacalaureatului, desfăşurată luni, este de 98%. Un număr de 39 de candidaţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă la această probă.

Bareme Limba şi Literatura Română la Bacalaureat 2022 la fiecare profil. Cum se rezolvau subiectele pentru o notă maximă
Potrivit Ministerului Educaţiei, la proba scrisă de Limba şi literatura română – proba E.a) din cadrul examenului naţional de Bacalaureat (sesiunea iunie – iulie 2022) s-a înregistrat o rată de participare de 98%.

Nu s-au prezentat 2.453 de candidaţi, iar 39 de candidaţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Subiectele şi baremul de evaluare au fost publicate la ora 15:00 pe site-ul dedicat, subiecte.edu.ro.

BACALAUREAT 2022 EDU.RO. Marţi, este programată proba obligatorie a profilului (discipline, în funcţie de profil: Matematică şi Istorie / candidaţi înscrişi la această probă: 119.410), iar miercuri, proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba si literatura maternă se va desfăşura joi.

SUBIECTE MATEMATICĂ Bac 2022 Edu.ro. Ultimul subiect, cel mai greu!
Afişarea primelor rezultate va avea loc în 27 iunie (până la ora 12:00). Contestaţiile pot fi depuse/transmise în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00 – 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situaţie, candidaţii completează, semnează şi depun/transmit prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere.

Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în 1 iulie.

Ministerul Educaţiei pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi pe durata probelor scrise. Numărul poate fi apelat gratuit în perioada 20-23 iunie, între orele 8:00 – 16:00.

Subiecte istorie Bac 2022 edu.ro. Cum se poate lua notă mare la proba obligatorie
Potrivit unei decizii aprobate prin ordin de ministru, lucrările scrise ale candidaţilor din judeţul Călăraşi vor fi evaluate digitalizat în cadrul unui program-pilot derulat în premieră în acest an.

Tot mai mulţi elevi români pleacă la studii în străinătate după Bacalaureat. Directoarea Colegiului I.L. Caragiale: „80% vor pleca în străinătate. Foarte puţini se vor mai întoarce în ţară”