Banca Centrală Europeană: Bancnotele euro nu reprezintă un risc în răspândirea coronavirusului

Fabio Panetta, membru în boardul executiv al BCE, a citat în acest sens rezultatele unui studiu de laborator care arată că virusul supravieţuieşte o perioadă mai mare de timp pe alte suprafeţe decât pe bancnote.

Conform testelor, rata de supravieţuire a coronavirusului este de „10 până la 100 de ori mai mare” pe oţelul inoxidabil, de exemplu pe mânerul unei uşi, decât pe bancnotele euro care sunt produse din fibre de bumbac, susţine Fabio Panetta, într-un articol publicat în mai multe cotidiene europene, printre care şi Les Echos, citate de Agerpres.

Citeşte şi: Nocturnă de 93.000 de euro la Floreşti, în Liga 4, prin ACHIZIŢIE DIRECTĂ. Primarul: „Erau bani prinşi în buget, este o investiţie”

„Alte analize arată că virusul se propagă mai greu de pe suprafeţe poroase, cum sunt bancnotele noastre din bumbac, decât de pe suprafeţe netede, precum plasticul”, a adăugat Panetta.

Bancnotele euro sunt imprimate pe o hârtie din fibre de bumbac, care le permite să fie mai rezistente la uzură.

Alte articole

Andreea Tonciu, cândva „magnet de bani”, recunoaște că 2025 nu a fost anul câștigurilor pentru ea. Are în plan să se întoarcă în televizune: „Îmi doresc din tot sufletul să revin pe micul ecran”

Final de an cu surprize financiare neașteptate. Norocul la bani se schimbă radical pentru trei zodii înainte de Crăciun

„Pe ansamblu, bancnotele nu reprezintă un risc major de infecţie comparativ cu alte suprafeţe cu care oamenii intră în contact în viaţa de zi cu zi”, concluzionează Panetta.

Citeşte şi: Cum evoluează criza provocată de CORONAVIRUS în ROMÂNIA. Statistica pe care se bazează deciziile autorităţilor

Plăţile cu numerar sunt răspândite în zona euro, însă multe magazine au cerut consumatorilor să facă trecerea la plata cu cardul sau cu telefonul mobil pentru a evita manipularea bancnotelor, care pot fi atinse şi de persoane infectate cu coronavirus.

Potrivit BCE, numerarul rămâne metoda predominantă de plată în rândul consumatorilor din zona euro, fiind responsabil pentru trei sferturi din tranzacţii. Plata cu banii gheaţă este populară în special în ţările mari, precum Germania, Italia şi Spania.