"Bestia din Est" a provocat cel puţin 24 de decese

Acest val de frig - numit ”Bestia din Est” de către presa britanică, ”Ursul din Siberia” în Olanda şi ”tunul de zăpadă” în Suedia sau ”Moscova-Paris” în Franţa - provoacă temeri cu privire la sănătatea celor mai fragili, a persoanelor fără adăpost sau peroanelor în vârstă şi perturbă transporturile.

Temperaturile urmează să rămână glaciale în noaptea de marţi spre miercuri. Spre exemplu, în Germania se aşteaptă -24°C, în Estonia -29°C, iar în Cehia -18°C.

Cel puţin 24 de persoane au murit din cauza frigului începând de vineri, şi anume nouă în Polonia - dintre care cinci în noaptea de luni spre marţi, patru în Franţa, trei în Cehia - persoane făr adăpost, cinci în Lituania, două în România - inclusiv o femeie în vârstă de 83 de ani găsită marţi acoperită de zăpadă în stradă - şi o persoană fără adăpost în Italia. În Estonia, frigul a făcut în februarie şapte victime.

De la un capăt la altul al Europei, mercurul cobora, iar instalaţiile încălzire mergeau din plin.

Grupul gazifer rus Gazprom a anunţat că a bătut timp de şase zile recorduri de export de gaze naturale zilnice spre Europa. Ultimul record a fost stabilit luni, la 666,8 milioane de metri cubi.

În Suedia, -39,6°C au fost înregistrate luni în Laponia, iar Austria a înregistrat -25,4° la Flattnitz (sud) - un record în februarie.

Londra a fost afectată marţi de ninsori puternice. Ziarele britanice au publicat fotografii cu canotori pe râul Cam, acoperit de zăpadă, şi valuri îngheţate la Weston-super-Mare.

ZĂPADĂ LA CAPRI

În Italia, Roma a înregistrat luni prima sa ninsoare din ultimii şase ani, S-au înregistrat -40°C la mai puţin de 100 de kilometri de Veneţia, în noaptea de duminică spre luni, la Dolina Campoluzzo (1.768 metri alturidine), iar la Napoli nu a mai nins aşa din 1956.

Pe Insula Capri, situl Pompei şi plajele au fost acoperite cu un strat subţire de zăpadă.

În Franţa, care nu s-a mai confruntat cu un asemenea frig din 2005, Golful Ajaccio, în Corsica, a fost acoperit de zăpadă marţi, un lucru nemaivăzut de 30 de ani.

În Germania, mercurul afişa  -14°C la Berlin marţi. În noaptea dinainte s-au înregistrat -30,5°C pe Vârful Zugspitze (2.962 metri, cel mai înalt din ţară), un record după mai bine de 100 de ani în această perioadă a anului.

Temperaturile au scăzut, în aceeaşi noapte, la -20°C în sudul Poloniei, la -24,6°C în vestul Cehiei şi la -26°C în Lituania.

În Balcani era -1°C pe insula de obicei însorită Hvar, în Croaţia, în Albania s-au înregistrat minime istorice, la Kosovo  -10°C, iar în munţii de la Sarajevo, în Bosnia -20°C.

În Elveţia s-au înregistrat -38°C la Glattalp (1.850 metri altitudine), un sit nelocuit, obişnuit cu extremele.

În Olanda, amatorii de patinaj au măsurat grosimea gheţii, insuficientă în pofida unor temperaturi de până la -10,1°C la Eindhoven (sud). În Germania, pompierii au inundat o parcare, pentru a crea un patinoar şi a-i descuraja pe oameni să se ducă să patineze altundeva.

Ninsoarea şi poleiul afectau transporturile. Întârzieri şi anulări au avut loc pe aeroportul londonez Heathrow, unde British Airways a anulat 60 de zboruri, sau la Nisa, pe Coasta de Azur franceză. Aeroportul din Golful Napoli a fost închis marţi dimineaţa din cauza unor ninsori ”neaşteptate”.

Stalactite pe autostradă

În Italia, o stalactită de gheaţă a căzut de pe un pod pe drumul de centură de la Torino, a spart un parbriz, dar l-a cruţat pe şoferul îngrozit.

În Croaţia, linia feroviară Zagreb-Split a fost oprită. În România, trei porturi de la Marea Neagră au fost închise, dar şi aeroportul din Varna, în Bulgaria.

Accidentele rutiere s-au multiplicat în Germania, pe coasta Balticii şi în Suedia.

Instituţiile şcolare au fost perturbate în continuare în numeroase ţări din Europa, iar îndemnurile la vigilenţă pe reţele de socilizare s-au multiplicat.

În Belgia, o măsură fără precedent, luată în weekend, la Etterbeek, în regiunea Bruxellesului, care a obligat persoanele fără adăpost să intre într-un refugiu s-a extins.  Namur, Charleroi şi  Verviers (sud) şi-au autorizat poliţiile locale să acţioneze în acest sens.

La Roma, 400 de locuri suplimentare le-au fost deschise persoanelor fără adăpost, care au ajuns astfel la 1.700 de locuri. La Berlin, unde centrele de primire erau pline în proporţie de 90%, s-au instalat 100 de paturi suplimentare.