Blocajul din interiorul CCR care încă împiedică promulgarea legii pensiilor magistraţilor. Judecătorii nu se înţeleg pe motivarea deciziei

Situația a apărut după ce, joi, CCR a respins cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) – Secțiile Unite. Decizia a fost luată după două luni și cinci amânări succesive, perioadă în care Curtea a analizat inclusiv documente suplimentare depuse de instanța supremă.

Potrivit unui comunicat al CCR, obiecția formulată de ICCJ este „neîntemeiată”. Curtea a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale nr.873/2010, nr.900/2020 şi nr.467/2023”, explică judecătorii CCR.

Anterior, la termenul precedent, Curtea întrerupsese deliberările pentru a analiza noi documente depuse de ICCJ. Judecătorii instanței supreme solicitaseră CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, susținând că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Solicitarea privind sesizarea CJUE a fost însă respinsă ca inadmisibilă.

Alte articole

CCR, prima şedinţă după ce a tăiat pensiile magistraţilor

Costurile de finanţare în lei ale României scad după decizia CCR. Dobânda la 5 ani ajunge la sub 6% pentru prima oară în ultimii patru ani

Citeşte şi: CCR, prima şedinţă după ce a tăiat pensiile magistraţilor

În comunicatul său, CCR a precizat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea art.114 din Constituție, justificând atât urgența, cât și necesitatea adoptării acestuia.

„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se arată în comunicatul citat.

Curtea a mai arătat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului reprezintă un mecanism constituțional care îmbină controlul parlamentar cu procesul de legiferare. În ceea ce privește criticile intrinseci, judecătorii constituționali au subliniat că legea instituie un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general, bazat pe un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare.

Totodată, CCR a reiterat că nu are competența de a stabili valoarea nominală a pensiei de serviciu sau procentul aplicat asupra bazei de calcul, aceste aspecte ținând de opțiunea legiuitorului.

Citeşte şi: Elena Udrea cere statului restituirea sumei confiscate după prescripţia faptelor în dosarul Hidroelectrica