BNR recunoaşte că România ar fi putut urma exemplul dat de Ungaria. Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, a comentat poziţia guvernului de la Budapesta, care a plafonat preţurile la gaze, combustibili şi produse de bază. Acesta a recunsocut că România trebuia să facă acelaşi lucru.

„Guvernul are la activ două etape de plafonări”

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Posibile concedieri la TAROM. Veștile nu sunt deloc bune. Sorin ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

„Şi noi trebuia să plafonăm prețurile, pentru că guvernul are la activ două etape de plafonări. Cu prima etapă de plafonări a venit în toamna lui 2021 și a ținut până la 31 martie 2022. De la 1 aprilie a intrat pentru încă 12 luni o altă etapă de plafonări. Dacă nu ar fi fost acele plafonări și dacă nu ar fi fost măsurile drastice ale băncii naționale, astăzi aveam o inflație de 25%-30%”, a declarat Adrian Vasilescu la DC News.

Vești proaste pentru toți românii. Ar putea plăti sume mult mai mari pentru impozitele locuințelor

Cum au fost ajutaţi românii şi de ce nu s-a mai repetat scenariul din 2008

Oficialul BNR a explicat măsurile care i-au ajutat pe români. „În primul rând a calibrat foarte bine rata dobânzii de politică monetară. Nu ne-am permis să intrăm cu o dobândă de politică monetară real pozitivă cum ne-am permis în 2008. În 2008 am rezolvat inflația în mai puțin de un an, am dus-o la un nivel foarte jos, ducând dobânda de politică monetară deasupra ratei inflației. Ei bine, atunci era posibil pentru că creșterea economică a fost de 9%. La o creștere economică de 9%, care se dusese chiar peste rata naturală, în aceste condiții, ne-am permis să ridicăm dobânda deasupra ratei inflației și să rezolvăm lucrurile în mai puțin de un an. În altă situație nu ne-am mai permis, pentru că, în primul rând, am avut recesiune economică, pe urmă am avut ani în șir în care am muncit din greu ca să ieșim din reccesiunea economică și prin ciclul inflaționist, acela care a fost o repetiție generală, din 2017 până în 2019, vârful inflației a fost în mai 2011, de 5,41%. La acest vârf al inflației, Banca Națională a calibrat în așa fel inflația, rata de politică monetară, încât nu poate să urce mai sus de 2,5%. Adică este cam jumătate din rata inflației. Și pentru că nu ne-am permis asta. Ce a descoperit timpul ăsta? Ce noutate a venit pe lângă dezbaterea teoretică? Și Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei au adus această noutate, că dobânda de politică monetară nu mai poate fi decât real negativă, pentru că altfel, combatem inflația, dar trezim alți morți, anume recesiunea”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Salarii majorate şi la privat. Facilitate anunţată de ministrul Muncii pentru a creşte veniturile românilor