Bombă în energie! Au publicat dovada jafului și apoi au șters-o. Documentul secret care arată cum ni se dublează facturile la energie

Ministerul Energiei a comunicat că proiectul de plafonare a adaosului comercial al furnizorilor și traderilor a fost publicat din greșeală.

„Ministerul Energiei a gestionat, pe parcursul mai multor luni, un proces amplu de analiză a mai multor scenarii menite să asigure prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Aceste demersuri au fost fundamentate pe consultări constante cu toți actorii relevanți din piața de energie și integrarea propunerilor primite, în cadrul unui proces tehnic intern.

Documentul postat temporar pe site a fost publicat ca urmare a unei erori materiale. Acesta a fost retras imediat ce situația a fost identificată, pentru a evita interpretări eronate”, a comunicat instituția, în urma incidentului.

Documentul prevedea implicarea statului pe piața de electricitate, prin plafonarea adaosului comercial aplicat de furnizori și traderi. Aceasta vine în contextul în care, cu doar două zile în urmă, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara că piața electricității funcționează bine după liberalizare și că prețurile au înregistrat o scădere.

„Adaosul comercial maxim permis este: a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energie electrică și traderului de gaze naturale; b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali”, scria în textul ordonanței de urgență publicate și apoi șterse.

Citește și: Prețuri locuințe 2026. Care este avansul necesar pentru cumpărarea unei case în rate. Expert: ”Este un moment prielnic unor achiziții imobiliare”

Adaosurile comerciale actuale ale furnizorilor nu reflectă costurile din piață

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ, inițiat de Ministerul Energiei, are ca scop asigurarea funcționării corecte a pieței de energie electrică și gaze naturale, protejarea consumatorilor finali și reducerea distorsiunilor cauzate de practicile comerciale nejustificate în lanțul de furnizare și comercializare.

„Inițiativa are la bază evoluțiile recente ale celor două piețe, care evidențiază creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție. Astfel, pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat de furnizare a crescut de la aproximativ 482 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la circa 922 lei/MWh în perioada corespunzătoare din 2025, respectiv o majorare de aproape 91%.

În mod similar, pe piața gazelor naturale, prețul mediu de vânzare către clienții finali a crescut de la aproximativ 97 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la peste 196 lei/MWh în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100%, în condițiile menținerii unei structuri relativ stabile a producției interne.

Proiectul urmărește corectarea disfuncționalităților structurale manifestate prin extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit decisiv la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”, explică inițiatorii proiectului.

Guvernul a anunțat amânarea cu un an a liberalizării pieței de gaze

În paralel, de la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a anunțat că liberalizarea pieței gazelor nu va mai avea loc la 31 martie, așa cum era stabilit, ci se amână cu un an.

„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm și cetățenii României”, a declarat Ilie Bolojan, făcând referire la prețul gazelor naturale. Șeful guvernului a precizat că anul viitor, când se estimează o supraproducție de gaze, ar fi „un moment potrivit pentru liberalizare”.

Prim-ministrul a subliniat că propune ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul.

„Fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor. Asta înseamnă că anul 2027 ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”, a spus prim-ministrul.

Citește și: Cât a plătit un bucureștean din Berceni pentru locul de parcare. A avut un șoc atunci când a văzut câți bani trebuie să dea

Textul ordonanței de urgență publicate din greșeală prevedea recalcularea obligatorie a componentelor comerciale pentru toți clienții, indiferent de data semnării contractului.

„Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor contractelor de comercializare angro și de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale, aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, numai pentru livrările și/sau consumul realizate după această dată, fără a afecta drepturile și obligațiile părților deja executate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru contractele de comercializare angro și de furnizare aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, operatorii economici au obligația de a asigura, pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanțe, încadrarea în nivelurile maxime ale adaosului comercial (…), prin ajustarea componentei comerciale, fără modificarea componentelor reglementate și fără includerea unor costuri care nu sunt recunoscute.

În situația în care un contract aflat în derulare conține clauze care permit ajustări automate, respectiv indexări ale prețului, aplicarea acestor clauze se realizează (…) astfel încât adaosul comercial rezultat să nu depășească nivelurile maxime aplicabile”, mai prevede draftul de act normativ.

Dezechilibru uriaș între costurile de producție și prețul de pe factură

Ministerul Energiei mai descrie un „dezechilibru” uriaș între costurile de producție și ceea ce plătesc clienții pe factură.

„(…) structura pieței de producție a gazelor naturale a rămas practic neschimbată. Principalii producători continuă să dețină cote de piață similare, respectiv Romgaz cu aproximativ 52–53%, OMV Petrom cu aproximativ 33–34%, iar ceilalți producători cumulând circa 13%. Variațiile sunt marginale și nu indică modificări structurale relevante ale capacității de producție sau ale nivelului de concentrare.

Stabilitatea structurii de producție, coroborată cu creșterea de peste 100% a prețului final, indică faptul că această evoluție nu poate fi explicată prin factori de ofertă interni sau printr-o restrângere a concurenței între producători. În absența unor schimbări structurale în producție, majorarea accentuată reflectă preponderent creșterea componentelor comerciale din lanțul de furnizare.

În acest context, furnizorii care achiziționează gazele naturale pe piața angro și le revând consumatorilor finali joacă un rol determinant în formarea prețului final, iar evoluțiile recente sugerează o extindere semnificativă a marjelor comerciale practicate.

(…) structura pieței de producție a energiei electrice nu evidențiază modificări care să poată justifica o astfel de creștere aproape dublă a prețului final. Principalii producători rămân în linii mari aceiași, respectiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia, cu ponderi relativ comparabile între perioade.

Deși se înregistrează variații punctuale ale cotelor de piață, nu se observă schimbări structurale care să explice prin ele însele o creștere de aproximativ 91% a prețului mediu ponderat de furnizare. Stabilitatea relativă a structurii de producție, coroborată cu scumpirea accentuată a prețului final, indică faptul că evoluția nu poate fi explicată exclusiv prin factori de ofertă sau prin modificări semnificative ale concurenței la nivelul producătorilor.

În absența unor schimbări structurale determinante în producție, creșterea prețurilor reflectă în mod preponderent majorarea componentelor comerciale din lanțul de furnizare, respectiv extinderea marjelor și adaosurilor practicate pe segmentul de furnizare și tranzacționare, precum și transmiterea amplificată a variațiilor de preț către consumatori.

Creșterea disproporționată a prețurilor finale, în raport cu stabilitatea structurală a producției atât în sectorul gazelor naturale, cât și al energiei electrice, evidențiază o acumulare a presiunii de preț în componenta comercială a lanțului energetic. Această situație sugerează existența unor marje comerciale excesive și a unei discipline concurențiale insuficiente pe segmentul de furnizare.

Dezechilibrul dintre evoluția prețurilor și fundamentele economice ale producției justifică necesitatea unei intervenții de reglementare orientate asupra componentei comerciale a prețului. Lipsa unui mecanism de control al marjelor permite apariția unor profituri necorelate cu costurile reale sau cu investițiile din sector, transferate direct asupra consumatorilor finali”, se spune în documentul citat.