Ortodoxe
Sf. Mc. Conon din Isauria şi Conon Grădinarul; Sf. Cuv. Marcu Pustnicul

Greco-catolice
Sf. cuv. m. Conon

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Romano-catolice
Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep; Adrian din Cezareea, m.

Sfântul Mucenic Conon din Isauria, pomenit în calendarul creştin ortodox la 5 martie, a trăit pe vremea Sfinţilor Apostoli, în primul secol creştin, în provincia Isauria din Asia Mica.

Primind credinţa creştină şi fiind botezat, Sfântul Conon a hotărât după căsătorie, împreună cu soţia sa, Ana, să trăiască în curăţie, ca un frate cu sora sa. Sfântul Conon i-a convins şi pe părinţii săi să se boteze. A devenit preot şi a adus la religia creştină un mare număr de oameni.

În acea perioadă, a fost trimis în Isauria, de către împăratul Domiţian (81-96), funcţionarul imperial Magnus, care a început persecuţiile împotriva creştinilor. Când a fost prins Sfântul Conon, populaţia s-a revoltat, fiind astfel eliberat. După încă doi ani, a murit în casa sa.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Mucenic Conon Grădinarul care a trăit în vremea împăratului Decius (249-251) şi era de loc din Nazaretul Galileii. De acolo a venit în cetatea Mandon, a Pamfiliei, şi aici şi-a făcut o grădină în care semăna verdeţuri, agonisindu-şi astfel hrană.

A fost omorât pentru că nu a vrut să aducă jertfă idolilor şi L-a mărturisit pe Hristos. I-au fost bătute în picioarele lui piroane de fier şi a fost silit să alerge înaintea caretei guvernatorului până când, slăbind, a căzut în genunchi şi, rugându-se lui Dumnezeu, în mâinile Lui şi-a dat duhul său.

Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar este şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Tinand seama ca el aminteste si de postul celor 40 de zile tinute de Hristos inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit si numele de Păresimi. In vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregati pe cei ce urmau sa primeasca botezul in noaptea Invierii.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paştilor sau Postul Mare ţine şapte săptămâni. Postul Paştilor este impartit in doua perioade: Postul Păresimilor, care tine pana in Duminica Floriilor, si Postul Pastelui, reprezentat de ultima saptamana – Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor.

Şase săptămâni sunt in amintirea celor patruzeci de zile de postire a Mântuitorului, iar a şaptea săptămână este întru cinstirea Pătimirilor Sale, numita si Saptamana Patimilor. Postul Sfintelor Paşti este postul în care Biserica cheamă şi îndeamnă, mai stăruitor, pe toţi credincioşii, să se roage mai mult şi mai cu căldură, să meargă mai des la sfintele slujbe, să cerceteze si sa ajute pe cei aflaţi în lipsuri şi suferinţe, să  mai multe fapte bune, fapte de milostenie, să-şi cureţe inima prin lacrimile pocăinţei şi Spovedaniei, pentru a primi pregătiţi cum se cuvine Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului.

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul prin excelenţă.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 2 martie, până sâmbătă, 18 aprilie, inclusiv.

În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti. Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Tot ce trebuie să ştii despre semnificaţia Postului

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Părintele Sofian Boghiu despre semnificaţia Postului Paştilor. „Postul trebuie sa fie luminat, consimtit de buna voie, nu cu ciuda, ci sa fie ca o bucurie. Nu un post cu ciuda sau tinut de frica, pentru ca atunci stomacul resimte postul ca pe o mare suferinta, iar mintea culege numai matraguna si numai rautati. Dumnezeu nu vrea un astfel de post. Postul e inainte de toate despre infranare. Pentru ca daca nu mananci de dulce, dar mananci de post mai mult decat trebuie si mananci si o mancare foarte bine gatita, acela nu mai este post. In post conteaza foarte mult sa va iertati unul pe altul. Postul n-are nici o valoare cand ai necaz pe cineva si nu te poti impaca cu el. Poti sa mori de foame, nu are nici un rost postul tau, pana cand nu te impaci cu celalalt. Dar nu asa, o impacare de politete, ci iertare din inima. Nu asa, ca „da, eu n-am nimic cu nimeni”. Asta nu e iertare. Sa va iertati unul pe altul din toata inima, numai atunci postul va fi cu adevarat de folos. Unii nu-si vorbesc cu anii, dar postesc fiecare post. Orice truda pentru luminare si mantuire presupune aceasta conditie a pacii interioare. Caci asta inseamna iertarea: pacea ta. Si nici nu se poate face rugaciune cu ciuda. Cand te chinuie gandul ca celalalt ti-a facut rau, n-ai liniste in suflet si nu te poti ruga. Stergeti-l de pe suflet, iertati. Si nu asteptati sa va ceara celalalt iertare. Nu, incepeti prin a cere dumneavoastra iertare. Aceasta randuiala a postului este tot o calatorie pentru fiecare din noi, un timp de lupta cu noi insine. Pentru ca cea mai cumplita lupta este cu noi insine, nu cu altii. Postul este lasat ca o arena in care trebuie sa ne luptam cu rautatea din noi – si e foarte greu sa te biruiesti pe tine insuti. Nu va temeti de post. Postul nu e lasat sa omoare omul, ci sa potoleasca patimile din noi. Sa nu uitati ca postul nu inseamna numai post de mancare, ci sa te abtii de la tot ceea ce simti ca nu-ti este de folos: de la o placere vinovata, de la un roman nepotrivit.”

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Ce înseamnă post aspru şi post obişnuit

Posturile sunt de mai multe feluri. Există un post aspru şi un post obişnuit. Post aspru este atunci când credinciosul nu mănâncă şi nu bea nimic, cel puţin o zi. Post obişnuit este atunci când credinciosul se hrăneşte cumpătat, folosind numai mâncăruri de post.

Mai există, de asemenea, postul de o zi şi postul de mai multe zile.

Posturile de o singură zi sunt: miercuri şi vineri in fiecare săptămână. Miercurea se posteste pentru a arăta întristarea pentru vinderea Mântuitorului, iar vinerea se posteste pentru aducerea aminte a Răstignirii lui Iisus Hristos. 

Alte posturi de o zi mai sunt: ziua înălţării Sfintei Cruci, la 14 septembrie; ziua tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, la 29 august; ajunul Bobotezei, la 5 ianuarie.

Posturile de mai multe zile sunt:

1. Postul Paştilor sau Postul Mare, care ţine şapte săptămâni. Şase săptămâni sunt in amintirea celor patruzeci de zile de postire a Mântuitorului, iar a şaptea săptămână este întru cinstirea Pătimirilor Sale. 

2. Postul Crăciunului ne aminteşte de vremea Vechiului Testament, când patriarhii şi drepţii de atunci aşteptau cu post şi rugăciune venirea Mântuitorului. Postul Crăciunului a fost rânduit pentru ca fiii Bisericii să poată întâmpina cu bună pregătire duhovnicească sărbătoarea Naşterii Domnului.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului, aşezat în cele două săptămâni de la începutul lunii august. Postul acesta a fost rânduit în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, Fecioara Maria, care, înainte de adormirea sa, s-a pregătit prin post şi rugăciune.

4. Postul Sfinţilor Apostoli, rânduit în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie), care, mai mult decât ceilalţi Apostoli, s-au nevoit întru propovăduirea Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, scrie basilica.ro.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Ce este interzis şi ce nu ai voie în Postul Paștelui. Ce poţi manca 

În Postul Paștelui, credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte), dar nu este singurul lucru pe care il vor face. Preotii si Biserica indeamna la o atitudine spirituală, la rugăciune și purificare sufletească.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Tradiţii şi obiceiuri. Înainte de Postul Paştelui, toate rufele trebuie să fie spălate, iar vasele trebuie să fie opărite. 

Se spune ca, dacă totusi cineva trebuie să şi mănânce într-o anumita situaţie, poate manca. Dar, daca va sti sa refuze, ar fi mai bine.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Cum să ţii postul. In manastiri, in general, se practica post aspru in prima saptamana a postului (primele patru zile) si apoi in Saptamana Mare, Saptamana Patimilor, inainte de Sfintele Pasti.

Dar acest post nu este obligatoriu, ci este facultativ. Biserica a randuit ca in perioada de post, doar produsele animale precum carnea, laptele, ouale si produsele lactate sa fie lasate la o parte, iar omul sa se hraneasca cu produse vegetale. Exista numai doua sarbatori in care se face dezlegare la peste: Buna Vestire si Floriile (Intrarea Domnului in Ierusalim).

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Cum să ţii postul şi ce poţi mânca. În primele două zile din post nu se manâncă nimic. Potrivit rânduielii bisericesti, luni şi marţi, iar miercuri până la Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, nu se manâncă. După aceea, Biserica vine cu dezlegări. In postul aspru al Sfintelor Patimi sunt două dezlegări la peşte: la 25 martie şi la Florii. Sunt şi momente în care avem dezlegare la vin şi la untdelemn.

In ultima săptămână, în Sâmbăta lui Lazăr se manâncă si icre, dezlegare la icre, nu la peşte. A doua zi, de Florii, este dezlegare la peşte. In Săptămâna Patimilor, luni, marţi miercuri nu se mananca nimic. Abia joi, după Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, când este dezlegare şi la vin şi untdelemn. Apoi iar nu mâncăm, până în luminata zi a învierii.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Cum se posteşte, când se pot împărtăşi credincioşii. Ce spune Biserica

În primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau, pentru cei mai slabi, ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă. Ajunarea este postirea aspra pe durata unei singure zile ori macar a unei jumatati de zi.

Aceleasi recomandari are Biserica si pentru primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă, din Săptămâna Patimilor. 

Miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine, sare şi legume, fierte fără untdelemn, si se bea apa.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Liturghia din Postul Sfintelor Pasti. In perioada acestui post, Sfanta Liturghie are loc doar sambata si duminica. In celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se oficiaza nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai inainte sfintite a luat fiinta datorita dorintei unor credinciosi de a se impartasi si in cursul saptamanii. Amintim ca in cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfintite la Liturghia oficiata duminica, sunt pastrate pe Sfanta Masa, iar in cursul saptamanii, atunci cand se savarseste Liturghia Darurilor sunt oferite credinciosilor spre impartasire. Potrivit randuielii de postire a Bisericii, in zilele de rand din Postul Mare, se ajuneaza pana la apusul soarelui, iar impartasirea se face seara dupa Vecernie. In sambetele din Postul Mare se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in primele cinci duminici de post se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In duminca Floriilor – Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in Saptamana Patimilor, joi si sambata, Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.

În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curăţenia de primăvară.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Ce este interzis cu desăvârşire să faci în Post. Biserica a hotărât ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite.

În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților; femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. De mult, legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp. Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Când nu se fac nunți și botezuri.

Miercurile și vinerile de peste an, în afara celor cu dezlegare; 
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august;
Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie;
Postul Sfintelor Paști – 2 martie – 18 aprilie;
Postul Sfinților Petru și Pavel – 15 iunie – 28 iunie;
Postul Adormirii Maicii Domnului – 1 august – 14 august;
Postul Nașterii Domnului – 14 noiembrie – 24 decembrie.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Cine este scutit de post

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni, spun preotii.

Postul pentru cel suferind: Bolnavii pot mânca gătit cu untdelemn şi pot să bea vin în tot Postul Mare.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Mâncarea în timpul postului. Mancarea trebuie sa fie simpla, cu ingrediente putine. Seminte, fructe si legume, in forma lor cat mai naturala. Hrana vegetala din timpul postului este foarte importanta.

„Alimentele vegetale pun organismul intr-o anumita predispozitie pentru rugaciune si pentru priveghere”.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Reţete de post. Mâncare de post. Prăjituri de post. Abtinerea de la produsele animale nu inseamna post daca se tripleaza cantitatile. Nu este vorba de renuntare la carne, ci de schimbarea atitudinilor oamenilor. 

Postul Mare 2020. Paşte 2020. De ce catolicii şi ortodocşii nu sărbătoresc Paştele la aceeaşi dată

Postul Pastelui, denumit si Postul Mare, la ortodocsi incepe luni, 2 martie 2020, si ia sfarsit pe 18 aprilie 2020. Acesta dureaza 40 de zile si este cel mai aspru, dar si cel mai lung, dintre posturile de peste an.

Paştele ortodox şi cel catolic nu coincid nici în 2020. Ortodocşii vor sărbători Învierea Domnului pe 19 aprilie, în timp ce catolicii vor celebra evenimentul religios cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie.

Data la care se celebrează cea mai importantă sărbătoare creştină, Invierea lui Iisus Hristos, diferă de la an la an, conform unei convenţii stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr. Regula conform căreia se calculează ziua Pastilor tine cont de doua fenomente naturale: echinocţiul de primăvară, care are data fixa, si luna plina, care variaza. Ziua Pastilor va fi prima duminică, după prima lună plină după echinocţiul de primăvară. Dacă luna plină este într-o duminică, atunci Paştele se sărbătoreşte chiar în acea zi.

Diferenţele dintre datele la care se celebrează Paştele ortodox şi cel catolic exista si pentru ca ortodocsii si catolicii folosesc calendare diferite. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Biserica Ortodoxă Română foloseşte, din 1923, un calendar iulian revizuit care a tăiat 13 zile din acel an şi a adoptat o serie de reguli potrivit cărora nu va fi nicio diferenţă între calendarul gregorian şi cel iulian revizuit, până în anul 2800. Calendarul iulian revizuit a fost introdus la un sinod din mai 1923 de la Constantinopol.