Calendar ortodox decembrie 2020. Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman. În tradiția populară, luna decembrie se numește Undrea sau Andrea, Indrea în amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii noiembrie.

Ultima lună din an este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Printre acestea, sărbătoarea Sfintei Varvara (4 decembrie), Ignatul (20 decembrie), solstiţiul de iarnă (21 decembrie).

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Laurette scoate totul la vânzare! „Vând casa din Tunari, ...

Elena Cârstea, dezvăluiri neașteptate după 18 ani de căsnicie ...

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiţii şi superstiţii de  Sfânta Varvara

Sfânta Varvara îi apără pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri. Superstiţia cere ca în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a se feri de bubat/vărsat de vânt, potrivit evenimentezilnice.blogspot.com.

Tot în această zi se dau de pomană turte sau azimi calde şi unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca seminţele respective. Superstiţia cere ca în această zi să nu se poarte straie negre, nici să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.

În ziua Sfintei Varvara, se pun crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae

Tradiția ne spune că Sfântul Nicolae  este al doilea sfânt făcut de Dumnezeu, care stă alături de Părintele ceresc, în stânga lui. Totodată, știm despre Sfântul Nicolae că e milostiv față de săraci, ajută văduvele, orfanii și dăruiește bani tuturor oropsiților, potrivit traditii-superstitii.ro. Sfântul Nicolae este, de asemenea, protector al copiilor, fiind primul moș darnic care le face acestora cadouri odată cu venirea iernii.

Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou. Sfântul Nicolae se mai serbează și pentru ajutor la boli și lovituri, dar și pentru sprijin acordat în orice situații.

Citeste si Prognoza meteo pentru decembrie. Ninsoare şi viscol în multe zone din România

Totodată, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognoze meteorologice.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiţii şi superstiţii de Ignat

Tăiatul porcului sau Ignatul este una dintre cele mai mari sărbători de iarnă și se sărbătorește în fiecare an pe 20 decembrie. Acum începe perioada sărbătorilor de iarnă, care impune interdicții specifice cusutului, torsului și spălatului.

De Ignat nu se coase și nu se spală. Pe femeia care nu se supune o găsește Ignatul, adică se îmbolnăvește, potrivit traditii-superstitii.ro

În ajunul tăierii porcului de Ignat, în unele regiuni ale țării se păstrează obiceiul de a fierbe grâu în fiecare casă, grâu pe care stăpânul casei trebuie să-l tămâieze. Toți ai casei trebuie să mănânce din acest grâu, iar ceea ce rămâne se aruncă dimineața la păsări. Numai așa vor fi cu toții feriți de necazuri și supărări.

Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele necesare pentru tăiatul porcului şi pregătirea preparatelor tradiționale din carne de porc. Copiii vor fi urcaţi pe porcul pârlit şi curăţat pentru a fi voioşi tot anul. Tot copiii au parte de bășica porcului, din care vor face o minge cu care se vor juca printre picioarele adulților.

În unele sate, copiii sunt însemnaţi pe frunte cu sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli de-a lungul anului următor.

Alte obiceiuri cer ca înainte de a începe sacrificiul, porcul să fie însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte şi pe spate, zicându-se: În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!

Când vii cu porcul tăiat în casă, trebuie adusă mai întâi căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc. Când tai porcul de Ignat, înainte de Crăciun, uită-te bine la splina lui. Grosimea splinei prevestește cât de grea va fi iarna care vine. Când splina e peste tot groasă, iarna va fi grea de la început până la sfârșit. Dacă splina e doar la un capăt înainte sau înapoi mai groasă, iarna va fi doar la început sau la sfârșit mai grea. Dacă splina e mai umflată la mijloc, așa și iarna o să fie mai grea la mijloc.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiții și obiceiuri la solstiţiul de iarnă

Solstițiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 18 h 28 m. Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie), potrivit evenimentezilnice.blogspot.com

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiții și superstiţii în preziua de Ajun

Ziua de 23 decembrie este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de preziua Ajunului sau ajunul Ajunului. Este ziua în care încep obiceiurile și tradițiile de Crăciun, scrie traditii-superstitii.ro.

În această zi de 23 decembrie, se sărbătoresc morții care coboară din cer pe pământ pentru a fi omeniți.  Astfel, după miezul nopții gospodinele pregătesc masa de Ajun, o masă pregătită pentru sufletele morților și încarcată cu alimente de post (grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută, prune fierte, etc). După sfințirea mesei de Ajun de către preot, în dimineața zilei de 24 decembrie alimentele vor fi împărșite membrilor familiei, cât și vecinilor.

Citeste si Evenimente astrologice DECEMBRIE 2020. Intalnirea gigantilor cerului. Totul se schimba!

În Bucovina există obiceiul conform căruia pe masa de Ajun se pune doar grâu fiert, iar după ce preotul va pleca, gazda va împărți câteva turte celor din casă, după care trebuie să meargă cu ele prin vecini și să le împartă pentru sufletul morților, pentru sănătatea celor vii și pentru rodul câmpului.

Totodată, în seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, se obișnuiește ca cetele de copii să meargă la colindat cu “Moș Ajunul”, “Bună dimineața la Moș Ajun” și “Nețalușul”. Aceștia strigă pe la casele gospodarilor “Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați?”, iar stăpânii caselor le dau covrigi, mere, nuci, colindețe sau, mai nou, bani. În Transilvania colindătorii sunt considerați aducători de fericire și noroc.

În seara spre Ajunul Crăciunului e bine ca țăranii să se gândească la păpușoi, ca să-i viseze peste noapte, cum îi vor visa așa vor fi peste an.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiții și superstiţii în ziua de Ajun

În vasul din care se toarnă apă pentru spălat gospodinele pun nuci pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul. Nucile și merele purtate de colindători se vor descânta după care femeile care nu pot avea copii vor manca, se zice ca în curând acestea vor da naștere la prunci sănătoși.

Fetele nemăritate pun grâu pe patul unde va sta preotul pentru a se mărita în viitorul apropiat. Unele gospodine pun câteva grăunțe sub așternutul unui pat pe care va sta preotul pentru ca în anul care vine să le stea cloștele pe ouă.

În unele părți ale Bucovinei, femeile își învață copii să strige “găinile să ouă” atunci când intră preotul în casă, deoarece găinile vor oua tot anul în șir.

Tot în seara de Ajun de Crăciun se practică și anumite obiceiuri magice: fetele pun sub prag câte o agrafă ca să treacă preotul peste aceasta, după care fata o va pune în păr și va dormi cu aceasta, zicându-se ca iși va visa astfel ursitul.

În seara Ajunului de Crăciunului se pune calendarul de pâine: se freacă lama unui cuțit cu ceapă după care se bagă într-o pâine întreagă, iar după câteva ceasuri se scoate și se va analiza culoarea tăiușului – dacă fața cuțitului va fi mai mult roșie, atunci în vară va fi mult grâu, dacă va fi de culoare vânătă-negrie, va fi fân mult, iar daca va fi albastră-gălbuie, atunci va fi mult mălai, porumb.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului sunt următoarele:

Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;

În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”;

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit;

Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor;

La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți;

În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc.

În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiții și superstiţii de Crăciun

Nașterea Domnului este anunţată la noi în ţară prin colinde, iar primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, sunt copiii şi tinerii, scrie evenimentezilnice.blogspot.com. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.

Se spune că pentru a ne scăpa de păcate, Dumnezeu a lăsat colindele, ca în fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să vină la urechile oamenilor şi să nu fie tentaţi să facă lucruri rele. Potrivit tradiţiei, atunci când colindele nu se vor mai auzi pe pământ, vor ieşi diavolii şi lumea va încăpea pe mâna lor.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos. Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

Citeste si Horoscop lunar DECEMBRIE 2020. Ce seminte se planteaza la final de an? Ce roade se culeg in 2021?

Nelipsit la Crăciun din casele noastre, bradul deţine de fapt în cultura populară românească funcţii funerare: este fie substitutului miresei sau mirelui, în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul împodobit mai este folosit la nunţi, şi precede venirea alaiului mirelui la casa miresei.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, că fac bube. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

Calendar ortodox decembrie 2020. Tradiții și superstiţii de Anul Nou

Tradiţia spune că pentru a alunga spiritele rele şi a primi cum se cuvine noul an în casa ta, nu trebuie să aştepţi Revelionul în linişte, ci în zgomot şi voie bună, cu uşile larg deschise, potrivit ziarulunirea.ro. Unele persoane ţin în buzunar o căpăţână de usturoi, pentru ca spiritele rele să le ocolească. De asemenea, şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să te înnoieşti din toate punctele de vedere şi să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

Se spune că pentru a avea parte de belşug, primul om care va trece pragul casei în noul an trebuie să fie de sex masculin.

În noaptea de Anul Nou nimeni nu are voie să doarmă – cel care cedează ispitei lui Moş Ene va fi somnoros tot anul.

Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine.

Se mai spune că în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou, NU este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.

Tradiţia spune că trebuie să porţi în buzunar câteva boabe de grâu, “să fii ferit de foamete în anul care vine” şi bani “pentru ca Anul Nou să nu te prindă sărac”. Tot legat de bani, dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.

În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, noaptea visându-l pe cel cu care se vor căsători.

La miezul nopţii de Anul Nou trebuie să deschideţi uşa, pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să intre.

Peştele este una din mâncărurile menite să îţi aducă prosperitatea şi să-ţi asigure o trecere lină şi uşoară în anul care vine.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

De asemenea, se mai spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.

Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine ca la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.

Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat.

Consumă un măr în ajunul Anului Nou şi vei avea parte de sănătate pe tot parcursul anului, ne învaţă tradiţia.

Şi strugurii au o semnificaţie aparte în seara de Revelion. Fiecare din cele 12 boabe de struguri consumate de Revelion semnifică prosperitatea în cele 12 luni ale anului care vor urma.

Pe de altă parte, carnea de pasăre nu este deloc considerată aducătoare de noroc. Precum păsările de curte care scormonesc pământul pentru a-l împrăştia, tot astfel se crede că se împrăştie prosperitatea şi binele din casă în care se serveşte carne de pasăre.

Tot în noaptea de 31 spre 1, bătrânii spun că aprinderea unei lumânări sau a unei candele sub icoana până se luminează de ziuă are rostul de a-l îndupleca pe Dumnezeu pentru a-ţi da un an uşor şi luminos.

Calendar ortodox decembrie 2020

1 M Sfantul Proroc Naum, Cuviosul Filaret Milostivul – Dezlegare la ulei si vin

2 M Sfantul Proroc Avacum; Sfantul Porfirie Kafsokalivitul; Sfanta Mucenita Miropia – Post

3 J † Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica – Dezlegare la peste

4 V † Sfanta Mucenita Varvara – Dezlegare la ulei si vin

5 S † Sfantul Sava cel Sfintit; Sfantul Mucenic Anastasie; Sfantul Cuvios Nectarie – Dezlegare la peste

6 D † Sfantul Ierarh Nicolae

7 L † Sfanta Mucenita Filofteia – Dezlegare la peste

8 M Sfantul Cuvios Patapie – Dezlegare la ulei si vin

9 M Zamislirea Sfintei Fecioare Maria – Post

10 J Sfintii Mucenici Mina, Ermoghen si Eugraf – Dezlegare la ulei si vin

11 V Sfantul Daniil Stalpnicul; Sfantul Luca cel Nou Stalpnicul – Post

12 S † Sfantul Spiridon al Trimitundei – Dezlegare la peste

13 D † Sfantul Ierarh Dosoftei

14 L Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie – Post

15 M Sfantul Mucenic Elefterie; Sfintele Mucenite Antia si Suzana – Dezlegare la ulei si vin

16 M Sfantul Proroc Agheu – Post

17 J Sfantul Proroc Daniel – Dezlegare la ulei si vin

18 V † Cuviosul Daniil Sihastru – Post

19 S Sfantul Mucenic Bonifatie; Cuviosul Grichentie; Sfantul Trifon si Cuvioasa Aglaia – Dezlegare la peste

20 D Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul – Post

21 L Sfanta Iuliana; Sfantul Temistocle – Post

22 M † Sfantul Ierarh Petru Movila – Dezlegare la ulei si vin

23 M Sfintii 10 mucenici din Creta – Post

24 J Sfanta Mucenita Eugenia; (Ajunul Craciunului)

25 V † Craciunul – Nasterea Domnului – Harti

26 S † Soborul Maicii Domnului; Sfantul Nicodim de la Tismana

27 D † Sfantul Arhidiacon Stefan

28 L Sfintii 20.000 de Mucenici arsi in Nicomidia

29 M Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod

30 M Sfanta Mucenita Anisia – Harti

31 J Sfanta Cuvioasa Melania Romana