Camera Consultanţilor Fiscali avertizează că două prevederi din noul cod fiscal ar putea duce la tăierea de posturi şi „încurajează munca la negru”

Reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali au trimis o scrisoare către ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, prin care cer eliminarea celor două măsuri din noul cod fiscal, catalogând introducerea lor ca "nefundamentată în raport cu realitățile economiei și total inadecvată scopului de reducere a evaziunii fiscale".

01 aug. 2022, 11:09
Camera Consultanţilor Fiscali avertizează că două prevederi din noul cod fiscal ar putea duce la tăierea de posturi şi „încurajează munca la negru”

Organizația subliniază faptul ca aceste măsuri au fost reintroduse în noul cod fiscal, după ce anterior au fost eliminate deoarece, în urma aplicării lor, s-a dovedit ca au fost nocive și ineficiente. Mai mult, deja foarte multe firme au anunțat ca au început sa renunțe la o parte din angajații cu contracte part-time. Asta pentru ca toate contribuțiile de la aceste contracte trebuie sa fie calculate la nivelul unui salariu minim brut și nu la venitul efectiv din salarii.

”Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului, fără o minimă analiză a istoricului ei și mai ales fără o consultare transparentă și reală a mediului economic”, se arată în scrisoare.

Concret, Camera Consultanților Fiscali apreciază că măsura, prin care veniturile din salarii obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă sunt suprataxate din perspectiva CAS și CASS, are cel puțin următoarele efecte negative:

– încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial și implicit creșterea ratei șomajului și, în mod corespunzător, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizațiilor de șomaj. Aceste efecte au început deja să apară, multe dintre aceste contracte încetând cu data de 1 august 2022 (informație care poate fi verificată în Registrul de Evidență al Salariaților).

– încurajează munca nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.

– este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.

– intervine practic în alegerea întreprinzătorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin creșterea forțată a costului muncii, în această perioadă în care dificultatea menținerii în viață a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporită de creșterea scăpată de sub control a prețurilor, de inflația în creștere și de o inhibare a pieței, alimentată de spectrul unei
noi crize economice și financiare, vehiculată din ce în ce mai mult.

Citeşte şi: Veşti bune pentru aceşti români. Vor putea primi până la 15.000 de lei de la stat

– generează un deficit de imagine și o pierdere de încredere în autorități, întrucât este o prevedere profund inechitabilă și disproporționată, care stabilește obligația fiscală datorată prin raportare la o bază de impozitare nereală, majorată artificial chiar prin lege, plecând de la o prezumție de vinovăție inadmisibilă pe care statul o aplică asupra întregului mediu economic, fără să-l
intereseze situația de fapt în condițiile în care principiile fiscalității, prevăzute chiar de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, sunt tocmai contrare.

– prevederea este cel puțin ciudată și apreciem noi incoerentă, și prin faptul că baza de impozitare majorată pentru contractele part time este stabilită prin lege la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară, doar în cazul CAS și CASS, iar calculul impozitului pe venitul din salarii se face la venitul part time (2-7 ore), așa cum contractul este și raportat în Revisal. Cel puțin așa înțelegem din textul OG 16. Oare ce explicație plauzibilă ar putea exista pentru această abordare diferită între baza de calcul a impozitului pe venit și baza de calcul a contribuțiilor sociale?

– prevederea este neclară și sub aspectul acordării prestațiilor sociale în condițiile în care suprataxarea la contribuții este suportată și plătită de angajator, contractul înregistrat în Revisal este însă cel cu durată reală (2-7 ore), și nu știm încă dacă D112 va face legătura cu CNP angajat pentru care angajatorul a plătit contribuția majorată sau, în cazul în care această legătură se va
face, nu există certitudinea că prevederile din legea pensiilor sunt acoperitoare pentru acordarea punctajului lunar. Altfel, această suprataxare la contribuții sociale a contractelor part time ar fi mai degrabă doar o „taxă specială”, sancționatorie asupra angajatorilor (presupuși evazioniști), care au îndrăznit să încheie contracte part time, potrivit legii și nevoii lor economice de la un
moment dat.

– prevederea este eronată și abuzivă prin faptul că impune plata concomitentă a contribuțiilor la baza de impozitare majorată artificial pentru toți angajatorii (2 sau 3), în cazul unui angajat cu 2 – 3 contracte care nu însumează însă 8 ore, fără să prevadă și posibilitatea de regularizare, de altfel complicată, sau fără să stabilească un alt mecanism în asemenea situații.

Cu privire la cea de-a doua problematică – reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru a fi eligibile să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor, vă supunem atenției, succint, doar câteva aspecte esențiale, întrucât această prevedere a făcut obiectul unei scrisori ample, motivată în fapt și în drept, transmisă de Uniunea Profesiilor Liberale din România și către MF înainte de aprobarea în Guvern a Ordonanței 16/2022. Astfel, vă precizăm că legislația tocmai aprobată de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat în aplicarea practică o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate”, se spune în scrisoare, conform Cotidianul.

Citeşte şi: Taxe şi impozite mai mari de la 1 august. Ce schimbări la Codul Fiscal intră în vigoare de astăzi

„În al doilea rând, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate. Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoane juridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie.

Problema reală pe care o are administrația fiscală în prezent nu este însă aceea ca unele domenii de activitate înregistrează rate de rentabilitate mai mari decât altele prin specificul lor, ci aceea a disimulării unor activități care în realitate sunt de natură dependentă, în servicii prestate și facturate de microîntreprinderi, de regulă fără angajați, pentru a evita plata contribuțiilor sociale mari aferente salariilor. Serviciile și tipurile de activități care se pretează însă unor astfel de practici nu sunt cele corespunzătoare niciunei profesii liberale reglementate, activități care funcționează având la bază principiul independenței față de beneficiarul serviciului.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, Camera Consultanților Fiscali apreciază că reintroducerea celor două măsuri legislative în Codul fiscal este nefundamentată în raport cu realitățile economiei și astfel dăunătoare acesteia, pe de o parte, iar pe de altă parte, este total inadecvată scopului declarat al autorităților statului, acela de reducere a evaziunii fiscale de creștere a
veniturilor colectate la bugetul public.”, a scris Camera Consultanţilor Fiscali în scrisoarea adresată lui Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice.

Citeşte şi: Cum se face trecerea de la ROBOR la IRCC. Peste 10.000 de români cu credite Prima Casă au apelat la această soluţie


loading...
Partenerii noștri